Programul „RABLA“

in Lecturi la lumina ceaiului

Decor: O bancă, într-un parc, într-un octombrie însorit. În plan îndepărtat, un copac stufos.
Personaje: Două nonagenare, să le zicem A şi B, stau pe-o bancă şi sporovăiesc de-ale lor.

A: Ce zi superbă, tu!… N-am mai pomenit asemenea căldură, la sfîrşit de noiembrie. B: Ce noiembrie visezi, dragă?! Sîntem abia-n octombrie! A: Eşti sigură? B: Bineînţeles. Încă nu m-a vizitat moş’ Nicolae, deci nu-i noiembrie. A: Pe tine te mai vizitează moşu’? B: Păi, numai pe Oana Lis s-o viziteze?! A: Noroc porcesc pe fata aia! B: Îţi dai seama? O vizitează moşu’ seară de seară… A: Octombrie sau noiembrie, n-am avut de mult o asemenea vreme. B: Aşa e, nu ne-am văzut de multă vreme. A: Vorbeam de vremea de afară. De soare, de temperatură… B: Păi, de-aia nu venii eu azi în parc, că dimineaţă avusei temperatură. A: Cum nu venişi, soro, din moment ce stăm alături pe bancă şi vorbim?! B: Ptiuu! Eram convinsă că vorbim la telefon. Celularu’ ăsta numai figuri îmi face! A: Ăla din mîna ta e celular?… Nu vezi c-ai luat telecomanda?! B: Fii serioasă, e telefon! Cu el la ureche, te aud perfect. A: Cum naiba să nu m-auzi, dacă stai lîngă mine? Acu’, dacă tac, mă mai auzi?… B: Nu te mai aud. A: Păi, vezi? B: Acu’ te-aud din nou… Deci, nu insinua că m-aş fi ramolit! Vezi-ţi de tine! A: Mă rog, dacă zici că-i telefon, închide-l. Că atît aşteaptă bandiţii ăştia, să-ţi încarce factura! B: L-am închis. A: Nici eu nu prea-s în apele mele, că nu dormii az’noapte. B: Nebunatico, nu te mai astîmperi! A: Nu-i ce crezi. Am fost la un parastas dansant. În memoria lu’ Nela, că tare-i plăcea viaţa! B: Hi-hi, cunosc, îi plăcea tare… N-am mai prins un sfîrşit de octombrie atît de cald, to-oocmai din 1945. A: Te-nşeli. A fost şi mai cald în iulie ’48. B: Bravo, fă! Compari iulie cu octombrie? A: Ai dreptate, toamna nu-i ca vara. B: Ehee, în octombrie-45, exact în parcul ăsta, m-am plimbat cu un ofiţer sovietic. Walter… A: Şi Walter şi sovietic?! Nu era neamţ? B: Ce să mai caute nemţii pe-aici, în octombrie 1945? A: Aaa, 1945!… Credeam că te referi la 1845. B: Walter era rus pura lana, tu! A intrat în Bucureşti călare pe-un tanc sovietic. A: Aha. B: Cînd i-am văzut turela… Nu mai vorbesc de ţeavă! A fost, vorba cîntecului, dragoste la prima vedere. În aceeaşi seară, ne plimbam pe aici, mînă-n mînă. A: Mînă-n mînă? Aşa un rus cavaler?! B: Era consilier al armatei române, tu… A: Pe tine te-a consiliat ceva? B: Întîi m-a consiliat să ne aşezăm sub pomu’ de colo. A: Şi?! B: Ne-am aşezat pe tunica lui, după care m-a to-oooot consiliat, pînă spre dimineaţă. A: Deh, nu mai consiliase de mult, săracul… B: Mă-nţepau decoraţiile lui în fund de vedeam stele verzi! A: Pardon! Dacă vedeai stele, era de la epoleţi, nu de la decoraţii! De la decoraţii, l-ai fi văzut ori pe Lenin, ori secera şi ciocanul. B: De seceră nu-mi amintesc… A: Ce grad avea Walter al tău? B: Căpitan. A: Grad foaaarte incomod! Cîte 4 stele pe fiecare bucă… Mă rog, pe fiecare umăr. B: La fiecare număr?! A: Umăr, surdo! B: Surdă eşti tu! A: Taci şi-ascultă! Cu-n maior erai mai cîştigată; ăla are o singură stea, plus că-i mai mare. Spune mai departe! B: Eh, prin iulie, s-a născut Petrică… A: Ooo, dar viaţa ta a fost un adevărat roman! B: Curat roman! A: Am avut şi eu romanul meu… Colonel englez, în civilie sculptor. B: Nici tu n-ai stat degeaba. A: Da’ cum? M-a invitat la el, să-mi facă un bronz. B: Şi? A: Mi l-a făcut; l-a crescut mama. Pe Florică. B: Da, da, mi-aduc aminte… A: Dacă-l vezi, nu-l mai recunoşti! A crescut ceva de speriat! B: Cîţi ani a-mplinit? A: E mic, tu, abia a-mplinit 70. B: Eee, după ce m-a părăsit Walter, m-a pus dracu’ să mă mărit cu Nae. A: Aşa de rău ţi-a mers cu ăstălaltu’? B: Era curvar. Mă-nşela cu cele mai bune prietene! A: Nenorocitul!! B: Da’ pe la 50 de ani l-a bătut Dumnezeu: pînă nu-şi lua Lecitina, nu-şi mai amintea unde-a pus Viagra. A: Curios, foarte curios… B: Ce-i curios în chestia asta? A: Cînd trecea Năică al tău pe la mine, vedeam stele verzi fără să ia Viagra. B: Nenorocito, abia acu-mi spui?! A: Acu’ mi-adusei aminte. B: Ee, s-a prescris. Ale tinereţii valuri… A: Parcă numai la tinereţe? B: Inima rămîne veşnic tînără. A: Mie-mi spui? Cum îl chema pe neamţul ăla care mi-a luat minţile acu’ vreo 10 ani? B: Alzheimer. A: Ce memorie ai! B: Nu-i chiar aşa. Că, uite, nu mai ţin minte cum îl chema pe suedezul, islandezul, ce naiba era. Şi pe care, cum îl vedeam, cum mă lua cu tremurici. A: Parkinson? B: Bravo, Parkinson! A: Băgasem eu de seamă că-ţi bîţîie paharu-n mînă, dar ziceam c-ai rămas aşa de la cutremuru’ din ’77. B: Prostii! Păi, după cutremuru’ din ’40 am avut ceva? A: Şi atunci, care-i cauza? B: Nu-ţi spusei? De la islandez mi se trage. Cunoşti vreun leac de bîţîială? A: Ai încercat cu fixativ? B: N-ajută. A: Eh, poate-ţi trece la cutremurul următor. B: Precis îmi trece, că stau într-un bloc cu bulină roşie. A: Cu bulină roşie?! Ai îmbulinat-o! Primăria n-a luat măsuri? B: A luat: a măsurat lungimea blocului, înălţimea, după care a evacuat aprozarul de la parter. A: Numai aprozarul? Parcă funcţiona alături şi o sală de păcănele. B: Aia e a primarului, aşa că ISU nu s-a băgat. A: Bravos! A-nchis Arena Naţională, dar nu s-a băgat la o sală de păcănele?! B: Păi, se compară una cu alta? A: Parcă-i văd, la vară: dacă se mai îneacă vreunul la Costineşti, băieţii-nchid Litoralul! B: Nici chiar aşa! A: Nu-i cunoşti. Ăştia-s în stare de orice! B: Nu mă mai speria, că mă ia cu tremurici! A: Cu banii cum o duci? B: Ca pensionarul. Economii la căldură, la mîncare, la… A: Şi eu la fel. Da’n ziua de pensie o fac lată! B: Adică? A: Cum mi-a adus lăptăreasa banii, cum m-am dus la magazin şi-am cumpărat 10 grame de salam! B: Ţie lăptăreasa îţi aduce pensia? A: Numai ea. E de mare încredere. B: Mă rog… Şi-ai cumpărat doar 10 grame de salam? Vînzătorul n-a făcut urît? A: S-a strîmbat el niţel, Ce faci mamaie, mă iei la mişto?! Da’ l-am pus la punct: Dacă voiam să te iau la mişto, îţi ceream să-l feliezi! B: Peşte mănînci? A: Mi-e frică să nu fie vechi. B: Cum să fie vechi, tu? Magazinele vînd şi peşte viu. A: Chestia asta nu-mi spune mare lucru; şi eu sînt vie… B: Aia nu, ailaltă nu… Mănînci doar anafură? A: În nici un caz, că mă roade la gingii. B: Azi dimineaţă, mîncaşi ceva? A: Băui o cană cu lapte. B: Proaspăt? A: Foarte proaspăt, ieri era fîn. Mi-aduce poştaşul un lapte nemaipomenit. B: Stai niţel, că nu mai pricep nimic: poştaşul ţi-aduce laptele, iar lăptăreasa, pensia? A: Şi?! Dacă un contabil poate să conducă Ministerul Sănătăţii, iar un fost repetent e mare mahăr prin Parlament, mai contează cine-mi aduce mie laptele?! B: Ai dreptate… Vorbirăm de anafură; la biserică te mai duci? A: Dacă nu plouă. Că-mi dăunează la reumatism. B: Te rogi la icoana care plînge? A: În nici un caz! Tot pe bază de reumatism… Mă rog la una uscată. B: Şi pentru ce te rogi? A: Păi, de sănătate, de noroc la 6 din 49… B: Pentru 6 din 49 te rogi degeaba. Pînă după alegeri nu cîştigă nimeni. A: Că veni vorba: de votat te duci să votezi? B: Dacă nu plouă. A: De plouat, plouă sigur, dragă. Plouă cu minciuni electorale. B: Eee, pe lîngă minciuni, mai pică şi cîte-o sticlă de ulei, cîte-o găleată… A: Da’ tu pentru ce te rogi? B: Mă rog să-mi retrocedeze hectarul de pămînt pe care-l am de la mama. A: De la Nana? Mai degrabă cîştigi la 6 din 49! B: Nu de la Nana, surdo! De la mama! A: Ee, aşa mai merge. Deşi… B: Mă mai rog să nu-mi reducă iar pensia cu 25 la sută. A: Nu-mi aduce aminte de chestia asta, că mă ia cu bîţîială! B: Da’ l-am aranjat bine pe ăl de-a avut ideea: l-am blestemat să i se micşoreze şi lui cu 25 la sută! A: Hi-hi, dacă-ncăpea pe mîna lu’ doctoru’ Ciomu, i-o micşora sută la sută! B: Apropo de doctori, ai vreo boală? A: Am boală pe doctorii care dosesc medicamentele bătrânilor. Lovi-i-ar boala grea, să-i lovească, şi să nu le dea nimeni medicamente! B: Vorbeşti cu păcat. A: Orbeşti tu, nu eu! B: Am zis vorbeşti, nu orbeşti! N-ai văzut c-au trimis elicopteru’ tocmai în Republica Moldova, pentru nişte bătrîni de peste 70 de ani? A: În Moldova, trimit, că moldovenii au talent… Ce tip de elicopter au trimis? B: Păi, n-au în dotare decît 2 tipuri – care cad, şi care nu cad. A: Apropo: mai ai Dacia aia 1100, cu care căzuseşi în Dîmboviţa? B: Cum să nu? Merge perfect. Vorba vine, merge… De unde bani de benzină? Da’ de ce mă-ntrebi? A: Văzui la televizor că-ncepe „Programul RABLA“. B: Tabla? Mda, cu tabla sînt mici probleme… Da’ cum fac rost de bani, dau tabla jos de pe maşină şi-o pun pe acoperiş. Că mă plouă-n debara. A: Nu tabla, surdo, rabla! B: Aaa, rabla! Parcă auzii ceva… Cică se aruncă la gunoi toate vechiturile. A: Ee, aici e-aici! Cunoşti ce vechituri au ăştia-n vedere? B: Maşinile vechi, ce altceva?! A: Precis doar maşinile? B: Precis. A: Nu cumva s-or referi la noi, astea, mai?… Mai săritele. B: Sărită eşti tu! A: Nu-i cunoşti! Sînt în stare de orice! B: Uite la ce-o duce mintea pe dumneaei! Stai liniştită, că nu s-a ajuns chiar pînă acolo. A: Ştiu şi eu ce să mai cred, după cum ne tratează ăştia? B: Poate vrei să spui, după cum nu ne tratează… A: Da’ pe ce te bazezi, cînd zici că nu-i vorba de noi? B: Păi, e la mintea cocoşului: pentru maşinile ajunse rable se dau mormane de bani, că, altfel, nu-i aşa?, dilerii… A: Dilită eşti tu! B: Taci, fă, şi-ascultă! Altfel, vînzătorii de maşini ar ajunge muritori de foame! A: Şi ei?!… B: Şi ei! A: Aaa, nu! Ca tehnocraţi de omenie, nu putem admite una ca asta! Ce-ar zice Ioropa? B: Păi, vezi? Or, dac-ar fi vorba despre noi, astea sărite de 80… A: Sărită eşti tu! B: Taci, fă, şi-ascultă! Pe rablele de noi mai dă cineva vreun sfanţ?! A: …. B: Nu dă nimeni, nimic! A: Uff, mi-ai scos un ghimpe din inimă! Noroc că nu mai dă nimeni o para chioară pe-alde noi, că altfel precis ne trimiteau la casare! A: Stai, nu-nchide! O să-ţi povestesc mult mai multe mîine. Da’ numa-ntre 4 ochi, că telefoanele sînt ascultate vocală cu vocală, consoană cu consoană! B: Persoană cu persoană, zici? A: Consoană, surdo! B: Surdă eşti tu! A: Ba, tu!… Pardon, am vrut să zic pa, tu! B: Pa, scumpete! Abia aştept să ne întîlnim personal. Că, după cum îţi zisei, azi făcui niţică temperatură, şi-mi fu frică să ies din casă.

SORIN SATMARI
(Din volumul „Aici sînt banii dumneavoastră!“)

COMENTARII DE LA CITITORI