PROTECŢIE CU EPOLEŢI (1)

in Alte știri

Reorganizarea Serviciului Secret al Internelor amorsează două bombe cu potenţial mare de distrugere. Una are legătură cu transferul unei părţi a arhivei DIPI la SRI, cealaltă, cu posibilitatea ca fosta „Doi şi-un sfert” să facă interceptări, cel mai probabil pe mandat de Siguranţă Naţională.
Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă făcut public de către Ministerul de Interne, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) se va numi Unitatea de Protecţie Internă (UPI) a Ministerului Afacerilor Interne. În atribuţiile noului Serviciu Secret nu se mai regăsesc competenţele pe domeniul crimei organizate, deşi sînt de notorietate cazurile referitoare la şefi ai Poliţiei care aveau strînse legături cu mafiile locale.
Proiectul de reorganizare a DIPI prevede şi că ministrului de Interne îi revine obligaţia de a prezenta anual în Parlament rapoarte cu privire la activitatea UPI. „Anual sau la cererea Parlamentului, ministrul Afacerilor Interne prezintă rapoarte cu privire la activitatea Unităţii de Protecţie Internă în domeniul Securităţii Naţionale“, arată proiectul OUG. Nicăieri, însă, în textul viitoarei ordonanţe de urgenţă nu se definesc acele situaţii de „securitate naţională” care ar fi de competenţa DIPI/UPI.
Premierul pierde numirea şefului la noul DIPI
Şeful noului Serviciu Secret al Internelor va fi cadru militar în activitate, numit de ministrul de Interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, se arată în proiectul OUG. Tot ministrul de Interne va numi, la propunerea şefului UPI, un prim-adjunct şi un adjunct, „numiţi şi eliberaţi din funcţie de către ministrul Afacerilor Interne, la propunerea comandantului Unităţii de Protecţie Internă”. În prezent, şeful serviciului de informaţii al Ministerului de Interne este numit de către premier, la propunerea ministrului de Interne, şi are rang de secretar de stat. Adjuncţii acestuia au rang de subsecretar de stat.
În ciuda numeroaselor dosare penale care au ca obiect infracţiuni de corupţie din DIPI, pare că ministrul Tudorache nu a considerat necesar să creeze un mecanism extern de control al viitorului UPI. Astfel, se precizează în OUG, „Regulamentul de ordine interioară al Unităţii de Protecţie Internă se aprobă prin ordin al comandantului şi este obligatoriu pentru întreg personalul unităţii”.
La prima vedere, pare logic să fie aşa. Dar, cîtă vreme şeful UPI va avea drept de viaţă şi de moarte asupra funcţionării Unităţii, apare o întrebare legitimă: vor mai exista ofiţeri dispuşi să vorbească despre afacerile de corupţie din noua DIPI?
Controlul civil al Justiţiei, anulat
Noul Serviciu Secret va deveni o unitate militarizată, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă: „Personalul Unităţii de Protecţie Internă se compune din cadre militare şi personal contractual, care îndeplinesc atribuţii operative sau administrative”. Personalul contractual va desfăşura exclusiv activităţi administrative. În schimb, ofiţerii de informaţii vor depune jurămîntul militar prevăzut pentru militarii forţelor armate ale României. Public, ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, nu a explicat convingător de ce e nevoie de remilitarizarea fostei „Doi şi-un sfert”. Cert este, însă, că orice potenţială faptă de corupţie în noua UPI nu va mai putea fi investigată de către Parchete civile, ci doar de către Parchete militare. Mai multe rapoarte recente ale Consiliului Superior al Magistraturii, însă, au scos la iveală o situaţie îngrijorătoare: numirile judecătorilor la Curtea Militară de Apel au fost manipulate de către generali MApN şi SRI. Practic, militarizarea viitoarei UPI va transforma potenţialele ilegalităţi din Serviciul Secret al Internelor în afacere gestionată exclusiv prin pîrghii necontrolate civil.

(va urma)
Petru Zoltan

COMENTARII DE LA CITITORI