PUŞCĂRIA BOGAŢILOR

in Lecturi la lumina ceaiului

 

 

Trăiesc mai bine hoţii aflaţi în puşcărie

Decît întreg poporul lovit de sărăcie.

Dacă această ţară se zbate în nevoi

E fiindcă au prădat-o, în draci, aceşti strigoi.

Dar ce pedeapsă-i asta, să stai la închisoare

Un an sau doi, cînd totul îţi cade la picioare?

Aici ai tot confortul: mîncare de acasă

Ai telefon, şi plasmă, joci poker (că te lasă).

În timp ce amărîţii trăiesc în libertate

Mai rău ca deţinuţii – dar asta nu-i dreptate.

Hoţii mai scot şi-o carte (pe care-au scris-o „negrii“)

Le scad chiar din pedeapsă judecători integri.

Apoi, mai vin concedii în lux, de sărbători

Dau interviu bandiţii, sînt moralizatori.

O liotă năroadă, de cerşetori fomişti

Stă-n poarta închisorii – ei cică-s ziarişti.

Merg javrele acasă, în scumpe limuzine

Fac şi pomeni, cu zgomot, fiindcă aşa dă bine.

 

Iar Statul le confiscă doar praful de pe tobă

Ei sînt nababi şi scuipă pe slugile în robă.

Au zeci de milioane, ba chiar şi miliarde

Dar ţara stă sub ape, sau poate-n flăcări arde.

Au bani în bănci străine, moşii, palate, vile

Le-au transferat, cu acte, la rudele umile.

Prudenţi, îngroapă unii mari sume în grădină

Aud că şi-n cavouri – căci Mafia-i creştină.

Boieri au fost afară, boieri sînt la pîrnaie

Şi cînd trabuc fumează, se scarpină la c…e.

Familia e pusă pe veci la adăpost

Românul trage targa şi rabdă, dacă-i prost.

Mă uit la lotrii ăştia: mai toţi sînt fără şcoală

Păduchi setoşi de sînge, cu tărtăcuţa goală.

Foşti bişniţari în tenişi, rebuturi sociale

Au devenit vedete, au parte de urale.

Eu îi cunosc prea bine, ştiu ce le poate pielea

Pot să îşi bată-n frunte şi Cuiul lui Pepelea.

Unul vindea butelii, iar altul telemea

Altul plasa bilete, pe şest, la cinema.

Şi iată speculantul de whisky şi ţigări

Aduse cu vaporul de peste mări şi ţări.

Iar traficantul ăsta, impus ca şef de Stat

Pe-aceşti rivali la ocnă, de ciudă, i-a băgat.

Nu peste multă vreme va împărţi celula

Cu bişniţarii ăştia şi va beli căciula.

Dar nu ne încălzeşte aceasta cu nimic

Averea le rămîne, ei joacă din buric.

E astăzi puşcăria ca şi milităria

Tîlharii îşi consumă în tihnă bogăţia.

Permisie, ba chiar şi arest la domiciliu

Miroase-a şpăgi mascate în Sala de Consiliu.

Cine-a avut pedeapsă de 6-7 ani

Face doar o treime, rămîne şi cu bani.

Asta-i reeducare? E praf în ochii lumii!

Eu am să scriu odată „Poveşti din vremea ciumii“.

Cei tineri ce să-nveţe dintr-o aşa morală?

Că poţi fura pe rupte – Justiţia te spală!

27 decembrie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI