Război corupţiei: E bine, e bine, e foarte bine

in Război corupției

Cică domnul preşedinte, care auzim c-ar fi ajuns la 35% în încrederea boborului, ar fi adoptat o nouă strategie, speriat fiind de inaderenţa congenitală a domniei-sale la masse. Adică, dragi concetăţeni, l-ar fi plagiat pe ăl mai dibaci manipulator de populaţie naivă din istoria noastră postdecembristă, Traian Băsescu, predecesorul său. Dar oare cu ce să-l copieze fostul primar de Sibiu pe Matroz? Căci, se ştie: prezidentul nostru – onest este, promotor al luptei anticorupţie este, iscusit în promisiuni deşarte este, başca soţia nespus şi-o iubeşte. Răspunsul este simplu: a dat-o şi domnul Werder cu băile de mulţime, deşi ştim cît de retras era. Şi cît de puţin agrea ţinuturile mioritice în vacanţele prelungite. De curînd, a fost la munte, admirînd pitorescul fascinant al plaiurilor româneşti, şi apoi a cîrmit-o spre Marea cea mare. Pentru prima dată, cu o misie nobilă: participarea, de Sfînta Maria, la Ziua Marinei. Ce maiestuos a fost dom’ preşedinte! Cum a trecut dumnealui în revistă garda de onoare a flotei (cam împuţinată, dacă nu terminată de nea Traian!). Şi cum, simţindu-se iubit de prostime, a ţinut să rostească un mic discurs, o alocuţiune plină de miez: „Este foarte frumos aici, la dvs., de obicei foarte multă substanţă. Vă felicit şi vă doresc numai bine“. Ce cuvinte bine simţite a slobozit dumnealui la ţărmul Pontului Euxin! Spre exemplu, remarcăm utilizarea superlativului clasic „foarte“ de două ori, ceea ce redă starea de beatitudine (nu de beţie, ca la Băsescu) în faţa măreţiei naturii şi încîntarea resimţită la vederea mulţimii de oameni fericiţi, care îşi petrec zilele de odihnă pe litoral. Termenul ,,substanţă” este bine ales, ca să sugereze fericirea. Iar formula de încheiere, cu adverbul „bine“, exprimă speranţa că lucrurile evoluează după inima sa. Aici s-ar fi putut folosi magica urare mincinoasă a ex-marinarului: ,,Să trăiţi bine!”. Însă parcă e aceeaşi Mărie, că tot era ziua Preacuratei, cu altă pălărie.
Am asistat, deci, la o superbă baie de mulţime (era să zicem prostime), dacă nu se găsea un deştept să-l mîngîie pe domnul preşedinte cu nişte cuvinte nu tocmai potrivite în context, dacă ne gîndim la atmosfera generală de fericire/ mulţumire de pe litoral. Dar ce i-a zis prostul ăla? Nimic altceva, dacă am înţeles noi bine, decît că „să mai facă şi ceva pentru ţara asta, că a cam dus-o în r…“. Aşa a apărut pe ecranul televizoarelor, la decizia redactorilor emisiunii, care au tăiat cuvîntul. Au socotit, probabil, că e cam dur. Numai că noi ne-am dat seama. Unde putea duce dom’ Iohannis România, decît în rîpă? Păi noi ştiam că şi domnul Băsescu o dusese tot în rîpă! Înseamnă că înaltul şi frumosul, căruia-i place filosofia lucrului bine făcut, a înfundat-o mai tare în hău. Şi ne-am supărat rău şi pe obraznicul ăla, care cerea asentimentul celor din jur, şi ei mulţumiţi de prestaţia domnului prezident. Putea să zică şi el: prăpastie. Era parcă mai frumos, deşi termenii sînt sinonimi.
Încolo, mare bucurie şi soare la mare, vorba aceea. A fost o baie de mulţime pe cinste… De-acum, strategia asta ingenioasă va continua. Odihna s-a prelungit la fosta vilă a lui Ceauşescu, de la Neptun. Că tot sîntem în vacanţă, ce mama naibii. Deşi auzisem că domnul de la Cotroceni şi-a amînat vacanţa. Da, dar aia de pe alte meleaguri, măi!
Şi am mai sesizat ceva. Din peizaj, vorba lui Tudor Arghezi, lipsea, totuşi, ceva. Sau, mai degrabă, cineva, care ar fi dat şi mai multă substanţă acestui tablou şi idilic, şi feeric. Ei da, aţi ghicit. ,,Doamna mea”, adică a dînsului: inegalabila, inexorabila, ine… Carmen. Ce s-o fi întîmplat? Să fie o schimbare de strategie? Păi nu e bine. Ne obişnuisem cu ea. Dar poate că prima doamnă o fi plecată în vacanţă în altă parte. În străinătate. Sau o fi niţel obosită, mai ştii?
Încolo, e bine. Vorba şlagărului de odinioară: ,,E bine, e bine, e foarte bine!”.
GEORGE MILITARU

COMENTARII DE LA CITITORI