Realizări ale României socialiste, care nu trebuie date uitării (4)

in Lecturi la lumina ceaiului

Dacă Braşovul era renumit pentru autocamioanele „Bucegi“ şi „Carpaţi“, Cîmpulung Muscel se lăuda cu automobilul de teren ARO, care, timp de 20 de ani, a figurat printre primele 5 mărci din topul mondial al maşinilor de teren, concurînd cu firme precum: Ford, Land Rover sau Peugeot. Pînă în 1990, cam 80% dintre maşinile care treceau poarta uzinei de la Cîmpulung Muscel treceau şi graniţa. Mai bine de 200.000 de autoturisme ARO au fost vîndute în peste 110 ţări, din Venezuela pînă în China şi din Anglia pînă în Nigeria şi Mozambic. În Franţa i se spunea „vulpea deşertului“, pentru că, în anii ’80, un ARO 244 a cîştigat „Raliul Faraonilor“. În ţară i se zicea „Floarea de stîncă“, „Mesagerul din Carpaţi“, „Taurul Carpaţilor“ ş.a.m.d.

Înainte de anul 1989, s-a urmărit valorificarea superioară a resurselor naturale. Lemnul românesc era prelucrat şi transformat în mobilă de cea mai bună calitate, exportată în mai bine de 40 de ţări, printre care SUA, Germania, Franţa, Suedia, Olanda, URSS, ţara noastră situîndu-se printre primele 8 ţări exportatoare de mobilă din lume. Întreprinderea Optică Română producea diferite tipuri de aparate de proiecţie, din întreaga producţie cca. 60% luînd calea exportului. Întreprinderea ,,Conect”, din Bucureşti, realiza conectoare şi comutatoare, precum şi piese, stanţe şi matriţe pentru industria electronică, dispozitive şi utilaje tehnologice, pe care le exporta în mai multe ţări din Europa, Asia şi America. România dispunea şi de mai multe şantiere navale (Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Olteniţa), care produceau nave feribot, autotrailere, petroliere, mineraliere, vase de pescuit ş.a.m.d. Feribotul românesc putea încărca 108 vagoane de cale ferată, sau 263 de autotrailere. Avea o suprastructură înaltă cît un bloc cu 5 etaje şi cîntărea mai bine de 300 de tone.

O navă de mare tonaj realizată de şantierele navale româneşti a fost petrolierul „Olteniţa“, de 150.000 tdw, care a plecat în prima sa cursă la 13 iulie 1987. Vasul avea dimensiuni impresionante: era lung cît trei terenuri de fotbal şi înalt cît un bloc cu 15 etaje. Această navă a reprezentat un mare succes al tehnicii româneşti, fiind prima de acest fel realizată, integral, în ţară. La şantierul naval din Constanţa s-a construit mineralierul de 165.000 tdw, după un proiect românesc şi cu concursul tuturor ramurilor majore ale industriei noastre, acest vas constituind un moment de referinţă pentru navaliştii români.

Lista cu produse industriale româneşti realizate înainte de 1989 ar putea continua, ceea ce demonstrează că economia românească era puternică, prin produsele sale, apreciate atît în ţară, cît şi în străinătate. Caracterizarea făcută de Petre Roman, conform căruia industria românească de atunci era „o grămadă de fier vechi“, nu reprezintă decît o minciună sfruntată, prin care acesta încerca să motiveze actul de trădare naţională din Decembrie 1989, cînd, prin înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, a fost adus un Regim care, printr-o politică antinaţională, a transformat România într-o republică bananieră, cu o economie aproape inexistentă şi cu o populaţie înfometată şi disperată, care nu întrevede nici o speranţă de mai bine.

Sfîrşit

GHEORGHE BRAŞOVEANU

COMENTARII DE LA CITITORI