Reîncarnarea lui Shakespeare (7)

in Alte știri

Călătoriile lui Shakespeare (6)

Terry îşi continuă relatarea: „În Remagen pot vedea ruine romane. Privesc un mozaic mare, pe podea, cu multe culori – albastru, maro şi alb – şi diverse forme de peşti. Clădirea în care se află este cu faţa spre rîu. Simt că am de scris multe lucruri importante. Devin din ce în ce mai conştient că piesa «Hamlet» a fost scrisă aici. Cu siguranţă, aici am scris «Hamlet». E un oraş vechi, cu acoperişurile caselor în formă de spirală. Sînt pe latura sudică a oraşului, la marginea unei zone împădurite, privind în jos, către rîu. Sînt afară şi scriu. O femeie îmi aduce o băutură rece – cred că e bere. Stau în apropierea unor stînci, cu jurnalul aşezat pe o tăblie, ca pe un fel de şevalet. Sînt ocupat. Sînt în apropierea unui bordei. Undeva, mai jos, curge rîul. Sînt pietre de granit gri-albăstrui şi iarbă verde, strălucitoare. Aerul e curat, astfel încît nu aterizează nici o muscă în cerneală. Am o mare cursivitate la scris şi totul se aşterne pe hîrtie cu mare uşurinţă. După ce am umplut o pagină, nu trebuie să aştept prea mult să se usuce cerneala şi să întorc foaia, deoarece e cald afară… M-am întors în sat şi, acum, mă aflu într-o tavernă, unde stau şi vorbesc cu cîţiva localnici. Mă întreabă de unde sînt, iar eu le desenez o hartă ca să le arăt. Nu au auzit niciodată de acel loc, fiindcă se află dincolo de munţi. Sînt destul de înstăriţi, cred că sînt negustori, şi au un comportament prietenos. Unul dintre ei este tăbăcar şi e uimit că pot cîştiga bani din scris”.

Pe acea notă, întrucîtva prozaică, s-a încheiat şedinţa noastră. Tocmai acele mici detalii, care ies la iveală în timpul şedinţelor de regresie, sînt cele ce îmi sugerează că, într-adevăr, subiectul experimentului şi-a retrăit viaţa anterioară.

Ar putea fi posibil ca Shakespeare să fi călătorit foarte mult la vîrsta de 20-30 de ani, culegînd idei pentru piese pe care le scria, fie cît timp era în drumeţie, în străinătate, fie cînd se întorcea în Anglia? După cum am afirmat deja, se cunoaşte atît de puţin despre viaţa lui, iar puţinul acesta nu oferă nici un detaliu despre asemenea peregrinări.

Cu toate astea, în cercetările mele ulterioare pentru această carte, am fost destul de şocat să găsesc informaţii care susţineau descoperirile lui Terry. Se pare că prima referire cu privire la posibilitatea ca Shakespeare să fi călătorit în Italia datează încă din 1838, cînd scriitorul şi călătorul Charles Armitage Brown a susţinut că logica internă a pieselor e o dovadă cum că Shakespeare ar fi făcut acest lucru. Opiniile cuprinse în capitolul intitulat „Did He Visit Italy?“, din cartea sa despre poemele autobiografice ale lui Shakespeare, au fost continuate, mai tîrziu, în Secolul al XlX-lea, de către neamţul specialist în viaţa şi opera lui Shakespeare, Karl Elze. Acesta a avansat teoria că, în 1597, Shakespeare „fugise din atmosfera periculoasă şi pestilenţială a metropolei“ şi, imediat după întoarcerea din călătorie, scrisese „Neguţătorul din Veneţia“ şi „Îmblînzirea Scorpiei“, „cîtă vreme încă era pătruns de impresiile pe care şi le făcuse şi cînd întregul farmec al Italiei şi al cerului ei îi ghidase inconştient condeiul“ (,,Essays on Shakespeare”, traducere în engleză de Dora Schmitz, în 1874, capitolul intitulat „The Supposed Travels of Shakespeare“). Elze concluzionează că Shakespeare petrecuse un timp la Mantova. În cartea sa ,,Notes and Essays on Shakespeare”, scrisă în 1870, John Welsley Hali scrie o recenzie la supoziţiile lui Karl Elze şi subliniază următoarele aspecte: „Doctorul Elze pare să fi adăugat ceva la probabilitatea (sublinierea autorului) ca Shakespeare să fi vizitat Italia. Este, într-adevăr, dificil de crezut că poetul n-ar fi văzut cu ochii lui cerul acela albastru şi limpede, sub care se desfăşoară un număr atît de mare dintre creaţiile sale, ca şi cum ele s-ar petrece sub baldachinul său natal“.

(va urma)

STEVE BURGESS

COMENTARII DE LA CITITORI