Revizioniştii unguri atacă România în înalte foruri europene (1)

in Alte știri

De cîteva săptămîni, în coaliţia guvernamentală, formată din PSD-UNPR-PC-PP DD şi UDMR, şi-a băgat iar dracul coada, din nou în această monstruoasă coaliţie s-a iscat o agitaţie ce poate conduce spre ceea ce doreşte majoritatea românilor: dispariţia ei de pe scena politică românească. Formaţiunea care a tulburat apele, de această dată, în coaliţie este tocmai UDMR, organizaţie ilegală, hothystă, care, datorită intereselor de grup ale partidelor ajunse la Putere, a putut pătrunde, de-a lungul anilor post-decembrişti, în guvernele aşa-zise ale României.

Aşa, partidele politice care acaparau Puterea, de obicei prin fraudă, îşi asigurau majoritatea în Parlament, cum, de fapt, se petrec lucrurile şi în aceste zile. Dihonia apărută s-a declanşat de la o acţiune întreprinsă de UDMR, fără ştirea şi acordul autorităţilor de Stat ale României. Anume, UDMR concepe un document privind protecţia minorităţilor naţionale, intitulat „Iniţiativă Cetăţenească Europeană“, adresat Comisiei Europene şi pe baza căruia are loc un fel de proces. La dezbaterea problemelor şi cerinţelor ridicate de către revizioniştii maghiari, a propunerilor făcue de către aceştia în prezenţa emisarilor Comisiei Europene, şi-au făcut, în sfîrşit, apariţia, asistînd şi dîndu-şi cu părerea, şi reprezentanţi ai Ministerului pentru Afaceri Externe al României. În încheierea numitului proces, Comisia Europeană a respins acest document, căruia, pe drept, i se potriveşte titlul, fără a greşi, „Iniţiativă Revizionistă a Ungariei“. În răspunsul Comisiei Europene se spune clar: „…REGLEMENTAREA DREPTURILOR MINORITĂŢILOR ŢINE DE COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR NAŢIONALE“, citat preluat din articolul „UDMR decide vineri dacă iese din Guvern“, publicat în ziarul „Adevărul“, din 10 iulie 2014, pag. 10, sub semnătura Alinei Boghiceanu.

Iată că, în sfîrşit, un for înalt european, precum este Comisia Europeană, dă, cu promptitudine, o replică lămuritoare revizionismului maghiar. Această decizie a CE arată că este momentul ca, atît ungurii revizionişti trăitori pe pămîntul României, cît şi cei din interiorul graniţelor Ungariei şi mai ales guvernanţii de la Bucureşti să ia aminte şi să reţină cine reglementează drepturile minorităţilor în interiorul unui Stat independent şi suveran. Personal, ca semnatar al acestor rînduri, trebuie să recunosc faptul că, de mai bine de 2 decenii, am tot aşteptat să fie dată o asemenea replică revizionismului unguresc din partea Uniunii Europene.

Cred că în exprimarea acestei atitudini ferme a UE faţă de manifestările neeuropene ale ungurilor, un merit revine şi unor parlamentari europeni, de talia unor bărbaţi precum istoricul, scriitorul şi publicistul dr. Corneliu Vadim Tudor, care au ştiut cum să ţină piept şi să combată, argumentat, toate intervenţiile cu caracter revizionist ale deputaţilor unguri. Meritul cu totul deosebit al liderului autoritar al Partidului România Mare, dr. Corneliu Vadim Tudor, este şi acela că, în cele peste 30 de discursuri ţinute în Parlamentul European, în cele mai multe, a apărat şi susţinut cu ardoare Interesele Naţionale ale României.

Nu putem trece, însă, cu vederea comportamentul tupeist al liderilor udemerişti, membri ai Guvernului, faţă de „colegii“ români din Puterea Executivă, după ce în Comisia Europeană le-a fost respinsă pretinsa iniţiativă cetăţenească, arătîndu-li-se limpede cine reglementează drepturile minorităţilor. Kelemen Hunor, vice-premier al Guvernului, ministrul Culturii şi preşedinte al UDMR, s-a arătat foarte revoltat că nu a fost informat de prezenţa şi intervenţia României în procesul desfăşurat la Comisia Europeană. Afirmă că, nefiind informat, a fost pus în situaţia unui individ ignorat şi umilit.

Vinovat îl găseşte pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care, în comparaţie cu persoana sa, apreciază că are o gîndire depăşită. Referitor la relaţiile pe care UDMR le are cu PSD, Kelemen Hunor declară: „Eu am militat pentru coaliţia cu PSD. Cînd am făcut această coaliţie ne-am gîndit pentru o perioadă mai lungă, pînă în 2016, şi cred că ar trebui să meargă pînă în 2016, dar nici nu pot să fiu pus în situaţia de a fi ignorat, umilit şi să aflu, ulterior, că România a intervenit într-un astfel de proces, unde eu sînt parte. Titus Corlăţean are destulă experienţă pentru a putea ghici că, fără să ne consulte şi mergînd în această direcţie, la un moment dat, va fi o tensiune, va fi o situaţie care va necesita o discuţie mai amplă“.

(va urma)

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI