Români, ştiţi ce să faceţi cu cei doi candidaţi bozgori care au neruşinarea să candideze la Preşedinţia României? Asta să faceţi: să-i bateţi cap în cap pînă o iau la trap!

in Lecturi la lumina ceaiului

Sfidarea Constituţiei României – cheia de boltă

a revizioniştilor unguri (3)

 

Pentru aşa-numitul proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc, autorii, revizionişti unguri, nu uită să se refere şi la cea de a 3-a Putere, necesară într-un Stat de Drept – Justiţia – care, fireşte, trebuie să existe şi în mult visatul ţinut autonom, creat pe criterii etnice. Ca urmare, pe aceleaşi criterii, vor trebui să se înscrie şi organele judiciare, trecînd peste competenţă, motiv pentru care, în respectivul proiect, se specifică: „2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Tîrgu Mureş(,) respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş (…), să aparţină comunităţii maghiare, iar 1/3 comunităţii româneşti“. Ziariştii de la „Adevărul“, Alina Boghiceanu şi Sebastian Zachmann, pentru a demonstra atitudinea sfidătoare a maghiarilor revizionişti faţă de Constituţia României, evidentă în proiectul vizat, au selectat textul citat înainte, comparîndu-l cu articolul corespunzător din Legea fundamentală a Statului Român, în care se afirmă: „…propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sînt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)“. Deci, se vede clar că în Justiţie nu are ce căuta politicul. Merită, totuşi, să ne oprim puţin asupra primului citat, care evidenţiaza părerea iredentiştilor unguri, ce include şi un adevăr de necontestat: faptul că în preconizatul Ţinut Secuiesc (dacă, prin absurd, ar exista) ei recunosc că 1/3 din populaţia acestuia o formează românii. Simţindu-se într-un ţinut rupt de ţara lor, românii, prinşi în proaspăta enclavă, ar trebui, sau ar cere, să aibă şi ei o enclavă a lor, aşa cum încearcă să facă astăzi revizioniştii unguri, trăitori pe pămîntul României. Crede cineva că ungurii, stăpîni pe situaţie, ar aproba formarea unei enclave româneşti, în ţinutul căruia i s-ar acorda autonomia? Dimpotrivă. O dată ce li s-ar fi îndeplinit visul şi s-ar fi conturat graniţele enclavei autonome, revizioniştii unguri ar fi început reformele cu schimbarea numelor cetăţenilor de alte etnii, actele fiind întocmite în grafie maghiară. Tot în primul citat, observăm că aceşti revizionişti înrăiţi trec în preconizatul ţinut şi judeţul Mureş, unde 50% din populaţie o fomează românii. Ei, cu de la sine putere, vor ca oraşul Tîrgu Mureş să fie capitala enclavei. Comentarii asupra felului cum văd revizioniştii procentajul unguri-români în CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) au apărut deja, lucru care ne bucură, cu deosebire cele care resping, bine argumentat, conţinutul revizionist al formulărilor din aşa-zisul proiect de autonomie. Autorii proiectului revizionist se referă şi la structura CSM din „Ţinutul Secuiesc“, bineînţeles, dacă acesta s-ar fi format legal. Structural, după ei, Justiţia ar trebui să arate aşa: „…un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc face parte din CSM şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune“. Pe drept, ziariştii „Adevărului“, comentînd textul în cauză, constată: „Această doleanţă încalcă o întreagă secţiune din Constituţie, din capitolul Autoritatea judecătorească, ce defineşte exact componenţa, dar şi atribuţiile CSM. Nicăieri nu se face vreo distincţie pe criterii etnice“. Constatarea ziariştilor este întărită şi de către un specialist în Drept, judecătorul Cristian Danileţ, care precizează: „Membrii CSM sînt judecători şi procurori aleşi de colegii lor din ţară. Legea permite alegeri la nivel naţional, nu limitare la anumite zone. În CSM, judecătorii din aşa-numitul Ţinut Secuiesc nu pot avea anumite interese. Propunerea (din textul revizioniştilor unguri – n.m.) mi se pare că transferă metode politice în domeniul organizării Justiţiei, ceea ce e nepotrivit. În CSM, nu maghiarii au reprezentanţi, ci judecătorii şi procurorii. În Justiţie nu există minorităţi“, îşi încheie precizarea judecătorul Cristian Danileţ.

Autorii proiectului revizionist nu scapă din vedere să includă în numitul proiect şi un capitol privitor la limba folosită în utopicul Ţinut Secuiesc, dînd textului respectiv un ton autoritar, exprimat, chipurile, de pe o treaptă superioară: „Limba maghiară, alături de Limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general“.

(va urma)

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI