România după alegerile europarlamentare:

in Lecturi la lumina ceaiului

Partidele post-decembriste,

în degringoladă accentuată

 

În seara zilei de 25 mai 2014, imediat după închiderea urnelor, cînd, la posturile de Radio şi de Televiziune, se comunicau rezultatele parţiale ale exit-poll-urilor, liderilor partidelor participante la alegerile europarlamentare le-au pierit atît tonul încrezător, cît şi atitudinea triumfalistă, manifestate în timpul campaniei electorale, cu atît mai mult cu cît se înregistrase o slabă prezenţă la vot. În contextul în care doar 32,16% dintre alegători şi-au exercitat acest drept constituţional, este evident că partidele politice, apărute, după decembrie 1989, precum ciupercile după ploaie, nu mai au parte de susţinerea masselor populare. Informaţiile pe care le prezintă aşa-zisele institute de sondare a opiniei publice, în timpul campaniilor electorale, nu reprezintă decît o încercare neruşinată de manipulare a cetăţenilor, apogeul corupţiei fiind atins chiar în ziua alegerilor, cînd, pentru a-şi asigura victoria, cei de la Putere pun la cale fraude grosolane.

Alianţa PSD-PC-UNPR a declarat că a cîştigat detaşat alegerile europarlamentare, dar ce fel de victorie este aceasta, cînd la urne s-au prezentat doar 32,16% dintre români, iar procentele s-au împărţit între cinci grupări politice şi un independent?! Victor Ponta, intuind, probabil, alarmanta pierdere de voturi a partidului său, a afirmat: „De mîine, sîntem dispuşi să ne aşezăm la masă cu liderii PNL care cred în USL, pentru a porni de acolo de unde am lăsat proiectul început în 2012“. Speranţă deşartă, fiindcă PNL e pe cale să iasă de pe scena politică, luînd-o pe urmele, fără de întoarcere, ale PNŢCD. Acest partid fantomatic, PNŢCD, încă participă la alegeri – obţinînd, de fiecare dată, doar 1 procent -, datorită insistenţei unor indivizi cu bani, care îşi închipuie că, astfel, vor reuşi, la un moment dat, să se impună. Situaţia PNL-ului, însă, este mult mai gravă decît aceea a defunctului PNŢCD, din moment ce partidul Brătienilor îşi doreşte să fuzioneze cu PDL. Peneliştii l-au adus în rîndurile lor pe Klaus Iohannis, sperînd să dea un nou suflu partidului, însă, mai întîi, sibianul ar trebui să ne spună ale cui interese le serveşte.

Ziarul „Adevărul“, susţinător al partidelor de dreapta, în numărul din 28 mai, a publicat un articol intitulat „PNL, eşec pe linie“. De acelaşi eşec au avut parte şi PDL-ul şi PMP-ul, care au obţinut doar cîteva procente, cît să treacă pragul electoral. Mihai Răzvan Ungureanu, făcîndu-se că nu-l afectează rezultatul dezastruos obţinut de aşa-zisul său partid, Forţa Civică, declara: „Aveţi în faţă un partid de oameni încrezători. Le mulţumim tuturor celor care ne-au votat. Forţa Civică se pregăteşte, acum, pentru a doua mare confruntare: alegerile prezidenţiale“ (?!). De 25 de ani, aceste partide corupte o tot duc într-o negociere – care dintre ele să ocupe scaunul cel mare şi ce reforme să mai introducă, pentru a le face pe plac străinilor.

Elena Udrea, pupila lui Traian Băsescu şi, totodată, lidera Partidului Mişcarea Populară, a afirmat: „Cerem partidelor de centru-dreapta să găsească momentul potrivit pentru o discuţie, care să ne aducă în jurul unui proiect comun. Altfel, riscăm să se întîmple, în toamnă, ce s-a întîmplat acum“.

A sesizat cineva, în toate aceste declaraţii politice, vreo referire la nevoile stringente ale românilor?! Tocmai de aceea partidele post-decembriste vor continua să dispară, în negura timpului.

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI