România este o piaţă de mîna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate (2)

in Război corupției

Cunoaşte ministrul cazuri de importuri neadecvate?
Achim Irimescu: „Cînd vameşii au oprit un camion la frontieră cu carne de porc din Polonia, şoferul a luat-o la fugă, nici măcar actele nu le avea la el, pentru că mulţi importatori nu sînt polonezi, ci români «descurcăreţi». În Marea Nordului este un vierme care stă în stomacul peştelui. Pentru pieţele din Europa acesta se eviscerează şi se scoate. În România, care e piaţă de mîna a zecea, nu se eviscerează, pentru că asta ar însemna mînă de lucru. Aşadar pentru România se lasă aşa, se congelează în principiu, doar că, pînă ajunge să se congeleze, viermii pot să migreze în muşchi şi ăsta e un peşte contaminat. Pînă la aderare, irlandezii aduceau un astfel de peşte în România la un preţ foarte scăzut şi am reuşit să-i blochez atunci. Acum două luni discutam cu importator şi mi-a zis: «Dacă asta se cere, asta aduc; cînd mi-l găseşte cineva îl ducem şi facem făină de peşte. Nimeni nu-i controlează (pe importatori – n. red.). A fost carne de vită congelată de 40 de ani care a ajuns în România“.
Statul cumpără pămînt pentru fermierii tineri
Agricultura românească este slabă pentru că trecutul ei este unul confuz. Comunismul a distrus proprietatea şi spiritul de iniţiativă. Iar nedeprins, după căderea comunismului spiritul de iniţiativă s-a refăcut greu. Au existat nenumărate planuri de refacere a agriculturii, dar rezultatele se lasă aşteptate. Şi guvernul actual are un plan pentru o agricultură ce înseamnă a şaptea piaţă din UE.
Achim Irimescu spune fără să clipească: Da, cred că mediul rural poate fi salvat. Cum? Prin sprijinirea clasei de mijloc de la sate! Ministrul spune că guvernul intenţionează să acorde gratuit cîte cinci hectare de teren tinerilor care vor să lucreze în agricultură, program care ar permite românilor de pînă în 40 de ani să îşi înfiinţeze un start-up în agrobusiness. Această „donaţie“ ar urma să fie realizată prin intermediul Agenţiei Domeniile Statului (ADS), care are în portofoliu achiziţia de terenuri agricole, suprafeţe pe care statul le deţine predominant în estul ţării. „Sînt convins că mediul rural mai poate fi salvat, în acest sens avem în plan să aducem tinerii românii din străinătate, care au pînă în jur de 40 de ani, oferindu-le nişte pachete clare de măsuri. Ei, dacă au cinci hectare, fie şi le cumpară, fie le arendează, pot să ia 40.000 de euro fonduri europene pentru «Instalarea tinerilor în agricultură». Statul prin ADS poate să achiziţioneze terenuri, iar ulterior dă cu titlu gratuit cinci hectare de teren tinerilor care se stabilesc în agricultură şi care dovedesc că au studii de specialitate“, spune ministrul. El crede că poate să acorde aceste hectare şi din cele 500.000 de hectare degradate cîte există în România, terenuri care nu au o calitate bună a solului care să permită un randamant bun al producţiei, dar pentru care fermierii pot încasa în jur de 170 euro pe hectar, sub formă de subvenţie.
Programul „Clasa de mijloc la sate“ mai are în vedere acordarea de consultanţă privată privind accesarea fondurilor europene, înfiinţarea unui fond de creditare de 92 milioane de euro prin PNDR, care să asigure împrumuturi avantajoase fermierilor, precum şi un fond mutual cu cotizaţie obligatorie.
Ministrul mai spune că guvernul va modifica legislaţia astfel încît să existe un singur fond mutual cu cotizaţie obligatorie – 3-5 euro pe hectar. „Fermierul are un fond pe care îl constituie, iar în caz de despăgubire 65% din sumă îl pun la dispoziţie UE şi bugetul naţional, 35% îl pune la dispoziţie fondul mutual din contribuţie sau ia un credit.“
Subvenţiile se egalează în 2016
La aderarea la UE, ţările nou-intrate în Uniune au primit doar o parte a subvenţiei directe acordate agriculturii vest-europene – începînd cu o cotă de 25%. (În 2016 se va ajunge la 100%.) Aşa au fost vremurile.
Actualul ministru, expert la acea vreme, aminteşte că a fost în prima linie a negocierii cotelor. Sînt de atunci vreo 12 ani, în care acuzaţiile au tot curs şi care susţineau că România nu ar fi negociat la sînge. Nici vorbă să avem cele mai mici subvenţii din UE, susţine acum ministrul, care, din spatele biroului spaţios, face pe o foaie A4 calculul potrivit căruia România a primit cotele de subvenţii. „Nu avem cele mai mici subvenţii din UE, sînt subvenţiile care au ieşit dintr-un calcul foarte simplu. S-a stabilit pe perioada 1998 – 2002 producţia medie rezultată la hectar la grîu şi noi am avut 2,67 tone pe hectar, care se înmulţeşte cu 63 euro pe tonă şi rezultă subvenţia 100 şi ceva de euro. Nemţii avînd în medie cinci tone la hectar au subvenţia peste 300 de euro. Olandezii avînd 7 tone la hectar au peste 400 de euro“. Pe de altă parte, arată el, dacă România a primit mai puţine subvenţii directe, a primit mai mulţi bani pentru dezvoltare rurală şi, una peste alta, lucrurile s-au compensat.
Ministrul adaugă că acum doreşte să introducă decuplarea subvenţiei de producţie pentru ca sectoarele defavorizate, cum ar fi zonele montane, să nu dispară şi că are în plan să mărească subvenţia pe cap de vacă: „Noi am apreciat că sînt 300.000 de bovine şi am stabilit o sumă din bani europeni alocaţi României şi din Ajutoarele Naţionale Tranzitorii (ANT) care sînt din bani naţionali. Întrucît fermierii noştrii nu au fost în stare să înregistreze la timp animalele pentru că noi am impus termene limită, nu o să avem 300.000, ci maximum 150.000, aşa că am de ales: fie să le dau plata dublă ca sumă, fie dau banii înapoi la UE. Nu o să fiu tîmpit să dau banii înapoi la UE, şi atunci o să acopăr aproape toate fermele comerciale din România“, a spus ministrul.
Scandalul Brădet: Fabrica nu trebuie să aibă mari probleme
În ceea ce priveşte scandalul de la fabrica de produse lactate Brădet, ministrul spune că fabrica nu va avea mari probleme – şi, de altfel, o fabrică într-o astfel de situaţie nu are mari probleme -, pentru că aceasta are nevoie doar de o igienizare completă. În schimb, cei afectaţi vor fi furnizorii la lapte pe care îi consideră nevinovaţi. Achim Irimescu susţine că primul-ministru Dacian Cioloş, care a spus că ministrul său s-a grăbit cînd a numit fabrica la care a fost descoperită bacteria, a greşit cînd a făcut o astfel de afirmaţie: „Trebuia să mă întrebe!“. „Cea mai mare problema nu e pentru ei (compania Brădet – n.red.), ci pentru cele două ferme mari care au fost corecte, cinstite şi care îi dădeau lui lapte, una din Dolj şi una din Neamţ, şi care au ajuns la mine plîngînd pentru că ele nu au nici o vină pentru ca ele au dat laptele la procesare“.
Despre corupţia rea şi corupţia umană
După terminarea mandatului, Achim Irimescu spune că va reveni în Bruxelles, unde a ocupat din 1998 pînă în 2012 mai multe funcţii (consilier, şef secţie Agricultură) ca reprezentant al României în Comitetul Special pentru Agricultură din Consiliul European.
„De ce m-am întors? Eu sînt convins că există şi oameni care merită apăraţi în România. Asta şi să se facă lucrurile corect! Eu sînt omul care nu ia ciubuc, şi nu dă ciubuc, iar asta deranjează!“. Întrebat de ce aminteşte de „ciubuc“ şi dacă ştie că cei dinaintea lui luau „ciubuc“, ministrul a răspuns: „Ei la partid au nevoie de bani. Diferenţa între corupţia de la noi şi corupţia din vest, asta îmi explicau mie cei din vest, că acolo corupţia este umană. Toate hoţiile mari se fac cu statul, din bani de la buget, asta este peste tot. Străinii cînd fac o afacere cu statul pentru un milion de euro, banii aceia nu îi duc în altă ţară să-şi facă o casă sau să-i păstreze în cont, ci fac o fabrică şi dau şi la amărît să mănînce o pîine. Or, românii scot banii din ţară. S-au scos în ultimii cinci ani, de pe vremea lui Băsescu, 35 miliarde de euro din România, cu camionul, în Elveţia – îmi supuneau mie băieţii, confidenţial. Cu banii ăia produceau pentru noi, nu pentru Elveţia“. Înainte să ocupe funcţia de ministru al agriculturii în guvernul lui Cioloş, Achim Irimescu a deţinut funcţia de ministru plenipotenţiar (diplomat cu rang imediat inferior ambasadorului învestit cu puterea de a încheia acorduri internaţionale) în reprezentanţa permanentă a României la UE, Bruxelles, precum şi funcţia de şef al secţiei de agricultură şi reprezentant al României la Comitetul special pentru agricultură. În perioada 2012-2014, Achim Irimescu a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), după ce anterior a lucrat timp de 4 ani tot în Belgia, ca ministru-consilier în reprezentanţa permanentă a României la UE, Bruxelles, perioadă în care a deţinut funcţia de şef al secţiei agricultură. Cea mai lungă perioadă din cariera sa a petrecut-o la MADR, unde a deţinut, timp de 8 ani, funcţia de consilier superior.

Sfîrşit
IULIAN ANGHEL

COMENTARII DE LA CITITORI