„România Mare“ pe meridianele lumii

in Alte știri

 

Care globalizare e benefică

şi cine va învinge? Binele,

sau Răul? Roma, sau Moscova?

Se vor reuni creştinii? (2)

 

Polonia şi România sînt bastioane ale cordonului sanitar, avînd misiunea de a împiedica invaziile ruşilor. Dar, dacă polonezii, deşi sînt slavi, sînt romano-catolici occidentali, cu excepţia ardelenilor uniţi, moldo-valahii se află în tabăra slavă, antioccidentală, ceea ce, fireşte, se ia în calcul la Moscova. Să ne reamintim că ruşii au dus o luptă surdă la Dunărea de Jos, ajutaţi de agenţii lor, de la Cantemir la Iliescu, pentru a avea un culoar şi oameni de încredere, care să le asigure atît legătura directă cu fraţii lor, slavii, sîrbii şi bulgarii, cît şi influenţă în eterna Chestiune Orientală.

În acest context, trădătorii, cozile de topor potrivnice intereselor ruseşti, au fost, fireşte, Mareşalul Antonescu, iar, mai tîrziu, Nicolae Ceauşescu. Pedepsirea lor a fost exemplară! Mihai Viteazul, Şcoala Ardeleană, paşoptiştii, Al. Ioan Cuza, regii germani, Gheorghe Gheorghiu-Dej au formulat, de-a lungul timpului, un program de emancipare fără tutela ortodoxă greco-slavă. Aderarea românilor la Europa a fost, desigur, firavă şi mereu subminată de vecini. Dar, în ciuda eşecurilor, proiectul a rămas de actualitate. Baronii moldo-valahi, cu o retorică duplicitară în UE, se simt mai în siguranţă sub patronajul Moscovei. Să fie frica de libertate, de necunoscut? Oricum, paternalismul, corupţia, iraţionalismul administrativ turco-fanariot, în care s-au format moldo-valahii, în cinci secole, nu pot fi înlăturate peste noapte. Acest fapt este cunoscut, însă UE nu practică o schimbare brutală, aşa cum a făcut Stalin şi aşa cum fac, de obicei, ruşii. Bineînţeles că în Europa n-ar putea fi ales ca prim-ministru un om care şi-a plagiat un sfert din Doctorat, sau un europarlamentar prins cu mîţa în sac. La Porţile Orientului, însă, cultura politică şi standardele etice se deosebesc de cele din Vest, unde conducătorii n-au nimbul providenţial, divin, de la Bucureşti. Ortodocşii moldo-valahi filoruşi sînt convinşi că ei reprezintă încarnarea Interesului Naţional al României, iar adversarii lor politici, trădători, sînt cu atît mai periculoşi cu cît ei cunosc adevărul, dar îl ascund, în interes personal, meschin. Invers, pro-vesticii văd în panslavism şi panortodoxism calea pierzaniei absolute.

La Sud de Dunăre, românii sînt, deja, în majoritate, exterminaţi, sau asimilaţi. A mai rămas o minoritate valahă. După cum se vede, integrarea în Est, sau Vest, globalizarea, imperialismul occidental, sau cel ortodox, rusesc, sînt glorificate, sau diabolizate, în funcţie de perspective. În acest timp, adepţii romantismului protocronist vor un stat neînchinat. Catedrala Mîntuirii Neamului, simbolul arhitectural măreţ al proiectului ,,Byzanţ după Byzanţ”, al celei de-a patra Rome, la Bucureşti, încă se află în construcţie. Viziunea globalizării occidentale şi ortodoxe, spre Roma, spre a doua Romă, Athos, sau a treia Romă, Moscova, ori chiar a patra Romă, Bucureşti, şi nădejdea în mîntuirea prin progres a (neo)liberalilor şi a (neo)marxiştilor se deosebesc mult, dar, în esenţă, se sprijină pe acelaşi fundament milenar iudeo-creştin. Dacă, în final, afirm că aceste succinte constatări pot fi utile definirii viziunii ortodoxe a lumii şi că vocabularul şi retorica Vechiului şi Noului Testament încă sînt instrumente indispensabile tăierii nodului gordian al nenumăratelor conflicte amintite, nu fac decît să continui, desigur, dintr-o cu totul altă perspectivă, discursul celorlalţi.

Sfîrşit

Prof. dr. Viorel Roman,

Consilier academic la Universitatea din Bremen

COMENTARII DE LA CITITORI