România va ajunge la fundul sacului cu ţiţei şi gaze (1)

in Război corupției

Producţia de ţiţei va scădea în perioada 2030-2050, riscînd să ajungă spre zero după 2035, în condiţiile unor cotaţii reduse pentru petrol, în timp ce producţia de gaze naturale ar putea avea aceeaşi traiectorie după 2045, potrivit proiectului Strategiei Energetice 2016-2030, lansat în dezbatere de Ministerul Energiei.
Mixul energetic al României va cunoaşte schimbări însemnate în următorii 20-35 de ani, producţia de ţiţei, gaze naturale şi cărbune urmînd să scadă semnificativ şi să ocupe ponderi tot mai mici în total, în timp ce energia nucleară, cea bazată pe biomasă şi deşeuri, dar şi eoliană să înregistreze un avans consistent şi să ocupe felii tot mai mari din „tortul“ energetic al României.
Prognozele sînt cuprinse în proiectul Strategiei Energetice 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, realizat de 300 de experţi în domeniu şi lansat marţi, 16 noiembrie 2016, în consultare publică de către Ministerul Energiei. Proiectul urmează să fie adoptat în noul Guvern.
România este a treia ţară din Uniunea Europeană în funcţie de independenţa energetică, însă, din cauza resurselor proprii, nu a dezvoltat infrastructuri puternice de conectare cu vecinii, nici la gaze, nici la electricitate, iar marile fluxuri regionale ne ocolesc. Mai mult, resursele noastre interne nu sînt nici aşa mari pe cît credem, iar pe termen mediu, România poate ajunge la o dependenţă „îngrijorătoare“ de importuri.
Astfel, potrivit datelor prezentate în document, producţia de energie primară în România ar urma să scadă de la 318 TWh în 2015, la 304 TWh în 2030 şi la 288 TWh în 2015, cu modificări semnificative în ceea ce priveşte sursa energiei. Aşadar, o scădere de 4,4% în următorii 15 ani şi de 9,4% în următorii 35 de ani. Aceste reduceri vor face loc, implicit, importurilor. Deşi scăderile nu pot părea semnificative, reducerea producţiei din anumite surse, acum preponderente, pot ridica semne de îngrijorare.
„O scădere abruptă către zero a producţiei de ţiţei“
Producţia de ţiţei a României s-a ridicat, în 2015, la 48 TWh şi reprezenta 15% din totalul producţiei de energie. Potrivit proiectului Strategiei Energetice, această componentă ar urma să scadă la 23 TWh (7% din total), în 2030, şi la doar 13 TWh (5%) în 2050. Aşadar, o reducere de aproape 73% pînă în 2050. Ba mai mult, experţii atrag atenţia că producţia de petrol ar putea înregistra o scădere abruptă către zero după 2035.
„Se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tone echivalent petrol). În scenariul ambiţios de decarbonare (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – n.r.), combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începînd de la care are loc o scădere abruptă către zero“, se arată în document.
Experţii care au realizat Strategia atrag atenţia că scăderea accentuată a preţului ţiţeiului din 2014 a redus semnificativ investiţiile de acest tip, iar rezervele dovedite de ţiţei ale României se vor epuiza în 12-15 ani, la prezenta rată de exploatare. „Pe termen scurt şi mediu, România trebuie să-şi asume ca prioritate strategică investiţiile în creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen lung, în dezvoltarea proiectelor de explorare a zonelor de adîncime (sub 3.000 de metri), a celor on-shore cu geologie complicată şi a zăcămintelor off-shore din Marea Neagră, îndeosebi în zona de apă adîncă (peste 1.000 de metri)“, recomandă specialiştii.

(va urma)
Adina Vlad

COMENTARII DE LA CITITORI