România va ajunge la fundul sacului cu ţiţei şi gaze (2)

in Război corupției

Vîrf al gazelor în 2025
În ceea ce priveşte producţia de gaze naturale din următorii 35 de ani, aceasta va înregistra o evoluţie oscilantă. În 2015, producţia de gaze naturale se ridica la 108 TWh şi reprezenta 34% în total. Aceasta ar urma să atingă un vîrf de 132 TWh în 2025, pe fondul producţiei din Marea Neagră, unde compania românească OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil explorează o zonă de mare adîncime şi pentru care au anunţat o acumulare de gaze naturale estimată la 42 pînă la 84 de miliarde de metri cubi. Totodată, Lukoil a confirmat, pentru un perimetru apropiat, un zăcămînt de 30 de miliarde de metri cubi. Ulterior, producţia de gaze naturale ar urma să scadă la 96 TWh (31%) în 2030 şi la 65 TWh (22%) în 2050. „Ca şi în cazul ţiţeiului, scenariile de preţ mic prevăd o scădere către zero a producţiei de gaze începînd cu 2045“, se arată în proiectul Strategiei Energetice.
Creşte producţia de energie regenerabilă
Pe de altă parte, producţia de energie din surse regenerabile va creşte susţinut, de la 86 TWh, în 2030, la 129 TWh, în 2050. Producţia totală de energie pe bază de biomasă şi deşeuri prezintă, în toate scenariile, o creştere consistentă în perioada analizată: de la 45 TWh (14%), în 2015, la 48 TWh (16%), în 2030, şi la 68 TWh (24%), în 2050.
Creşteri vor consemna, pînă în 2050, şi energia eoliană, solară şi geotermală (în prezent, aproape inexistentă). De asemenea, va creşte producţia de energie nucleară, în perspectiva construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, în timp ce sectorul hidroenergetic se va menţine la acelaşi nivel. Producţia de cărbune ar urma să scadă de la 55 TWh (18%), în prezent, la numai 12 TWh (4%), în 2050, trendul internaţional fiind tot mai puţin favorabil lignitului şi huilei, pe fondul creşterii preţului pentru certificatele de emisii.
Ţiţeiul, principalul import energetic
Evoluţia dependenţei de importuri de energie prezintă diferenţe de la scenariu la scenariu (optim, de referinţă şi ambiţios de decarbonare). Potrivit Scenariului Optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependenţa de importuri va creşte la 29%, în 2035, pentru a scădea apoi pînă la 21%, în 2050. „Ţiţeiul rămîne principala formă de energie importată în România în toată perioada analizată şi în toate scenariile analizate. Valorile maxime ale dependenţei de importuri ar fi atinse în Scenariul de Referinţă cu preţuri scăzute ale combustibililor, cu 42%, în 2030, şi 62%, în 2050; cele minime, pe de altă parte, ar fi atinse în scenariul ambiţios de decarbonare: 17%, în 2030, 28%, în 2035, pentru a coborî la doar 2%, în 2050“.
Se impune protejarea resurselor strategice
Experţii în domeniu mai arată că securitatea energetică presupune diminuarea riscului de dependenţă de un singur furnizor extern, adică gigantul rus Gazprom în cazul gazelor naturale, sau de o unică rută de tranzit, prin diversificarea surselor de energie şi a căilor de transport. „Transformările profunde pe plan global şi tranziţia energetică din Uniunea Europeană pot deveni riscuri dacă România nu se adaptează la timp“, se arată în document. Strategia face referire directă la proiectul BRUA, prin care va realiza un gazoduct care uneşte Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Proiectul BRUA este favorabil grupului OMV, care doreşte să exporte gaze din România, în contextul preţurilor mici la gaze din ţara noastră. „Pentru integrarea în piaţa regională de gaz natural, cel mai important proiect este interconectorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), inclus în lista proiectelor de interes comun (PCI) a UE. O altă prioritate este asigurarea capacităţii de transport spre Republica Moldova“, se arată în proiectul Strategiei Energetice.
Expertul energetic Dumitru Chisăliţă, numit membru în Consiliul de Administraţie al Romgaz, a arătat recent că România ar trebui să îşi protejeze rezervele strategice. „Olanda are o lege specială prin care companiile nu au voie să extragă din zăcămîntul Groeningen, cel mai mare din Europa, mai mult de 20% din consumul intern. Ar trebui să existe o lege specială privind resursele strategice“, susţinea Chisăliţă. De asemenea, Ionuţ Purica, consultant pe probleme de energie al Comisiei Europene, a declarat, recent, pentru „Adevărul“, că România ar trebui să impună limite exporturilor de gaze, ca nu cumva să fie afectată securitatea energetică. „Poate să crească preţul de 100 de ori în Bulgaria, dar asta nu înseamnă să exporţi tot“, a spus Purica.
Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, în prezent Lead Energy Adviser în cadrul Deloitte România, consideră că este bine ca România să fie predictibilă cu privire la interconectări, dar că priorităţile ar trebui să fie producţia internă şi depozitele de gaze.

Sfîrşit
Adina Vlad

COMENTARII DE LA CITITORI