Românii se sfîşie între ei – iar ungurii profită şi îşi pun în aplicare planurile diabolice!

in Lecturi la lumina ceaiului

 

Revizionismul – preocupare principală în politica actuală a Ungariei

 

Tuşnad-Băi – un centru activ

de propagare şi susţinere

a acestei periculoase politici (2)

 

Cine să-i opreacă pe revizioniştii unguri? Acum, nu ar avea cine să-i înfrîneze din avîntul lor revizionist, o dată ce ministrul Culturii este un ungur, care nici nu cunoaşte bine limba română. Unde, în lume, ministru al Culturii este sau a fost numit un reprezentant al unei minorităţi? Un asemenea lucru, lipsit de argumente ştiinţifice, s-a putut petrece, cred, numai în România postdecembristă.

Anul acesta, întrunirea revizionistă de la Tuşnad-Băi se desfăşoară într-o atmosferă triumfalistă: s-au împlinit 25 de ani de cînd, an de an, aici, la „Tusvanyos“, se lansează idei şi acţiuni revizioniste, care, neapărat, trebuie duse la bun sfîrşit. De aici s-a cerut, insistent, ca deputaţii şi senatorii români să elaboreze un Statut al Minorităţilor, care să fie votat în Parlament şi să devină lege. De aici revizioniştii unguri au pledat, stăruitor, pentru întocmirea unei Legi a Educaţiei, care să fie pe placul lor, unde, printre articole, să se înscrie şi unul pentru minorităţi, în care limba română să aibă statut de limbă străină, deşi e vorbită pe pămîntul României. Aici, au avut loc „dezbateri academice“, unde s-a afirmat că în România ar fi corect şi „democratic“ să existe două limbi oficiale, bineînţeles, a doua să fie cea maghiară. La dezbateri s-a mai afirmat şi că România nu ar fi un Stat Unitar, ci multinaţional, că mai potrivit ar fi să aibă un statut de Stat Federal. Acesta este motivul pentru care revizioniştii unguri cer, cu aceeaşi insistenţă tupeistă, să se elimine din Constituţie sintagma de „…Stat naţional… unitar şi indivizibil“. S-a ajuns pînă acolo ca în Istoria Ungariei – manual tipărit şi în ţara noastră – să se menţioneze că Transilvania e un străvechi pămînt unguresc şi că, de prin secolele XVI-XVII, l-au invadat „cotropitorii“ de români, venind mai întîi ca slugi, ca iobagi pe moşiile grofilor, cu timpul, „cotropitorii“ înmulţindu-se. Grav este faptul că revizionismul practicat, fără dubii, de către Budapesta, este insuflat an de an, chiar zi de zi, şi generaţiilor tinere din această ţară. Să ne amintim ce au păţit, ce ameninţări au primit elevii români, pentru că au îndrăznit să vină, în mijlocul „colegilor“ lor maghiari, cu steag şi bentiţă Tricoloră, simboluri româneşti. Să nu uităm nici momentul în care tineri sportivi români, victorioşi într-o întrecere cu o echipă de tineri maghiari, vrînd, bucuroşi, să-şi înalţe drapelul ţării lor şi să cînte Imnul Naţional, cu greu au scăpat să nu fie bătuţi. Şi acest grav incident s-a petrecut chiar pe pămîntul ţării lor. Acesta, din păcate este rezultatul educaţiei în spirit revizionist, care conduce, cum s-a văzut, la şovinism. De ce să ne mai mirăm?

O întîmplare legată tot de sport, cînd la un meci de fotbal între echipele României şi Ungariei, care a avut loc la Budapesta, fanii echipei gazdă au arborat un bener de-a lungul stadionului cu înscrisul (citez din memorie): „Bucureşti va fi, în viitor, un mic sat unguresc“. Şi felul acesta de a privi lucrurile este diriguit şi de la aşa-numita Univesitate de Vară, ce se ţine, cu punctualitate nemţească, la Tuşnad-Băi. Fireşte, conţinutul acestei diriguiri este la voia revizioniştilor unguri, care fac, din această localitate transilvană, un punct, un centru de propagare şi susţinere a iredentismului şi revizionismului practicat de Ungaria.

În această vară, la întrunirea ungurilor, la aşa-zisa Universitate, tema arzătoare dezbătută de revizionişti, de la care Laszlo Tökeş nu poate să absenteze, este aceea – vezi, Doamne – a lipsei de respect a demnitarilor români faţă de cei ai Ungariei. Presupusa lipsă de respect a demnitarilor români constă, după convingerea noastră, în aceea că n-au auzit, încă, să vină din gura înalţilor demnitari români, hotărîrea: „Da, Parlamentul României acordă autonomie Ţinutului Secuiesc“. Ceea ce ar trebui să se reţină de către politicienii care se află la Putere, în Guvernul României, este prezenţa, în fiecare vară, la Băile Tuşnad, a celor mai înalţi demnitari ai Ungariei. Vin aici fără a informa, fără a cere permisiunea autorităţilor române şi fără să invite pe cineva din rîndul demnitarilor români. Cînd, totuşi, un demnitar român a fost prezent la Universitatea de Vară, „evenimentul“ s-a datorat unei autoinvitaţii.

Preşedintele Ungariei şi-a permis să sosească pe teritoriul României cu avionul, fără a înştiinţa Guvernul României. Înalţii demnitari maghiari vin la Tuşnad- Băi nu pentru a face o cură balneară, ci pentru a da greutate ideilor revizioniste. Viktor Orban, premierul Ungariei, sosit şi de această dată la Universitatea de Vară, în ciuda caracterului festiv al întîlnirii, în cuvîntul său, îşi arată nemulţumirea faţă de „lipsa de consideraţie a oficialilor români faţă de etnicii maghiari“ şi că „această atitudine ar fi întîlnită frecvent în discursurile publice“, notează ziarul „Adevărul“ din 28 iulie 2014, pag. 4. Premierul Ungariei declară că „în discursurile sale nu a atacat niciodată România, spre deosebire de oficialii români, care au arătat, în repetate rînduri, lipsă de respect la adresa etnicilor maghiari“.

(va urma)

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI