ROMÂNILOR LE-A PIERIT CHEFUL DE VIAŢĂ…

in Lecturi la lumina ceaiului

Bilanţ dureros al celor 25 de ani de tranziţie spre cimitir

 

De cîţiva ani, am constatat existenţa unui fenomen: restaurantele sînt din ce în ce mai goale. Şi nu numai pentru că lumea n-are bani. E, şi asta, o cauză, dar nu principala. Cauza e dezgustul românilor, care nu mai ştiu şi nu mai vor să petreacă. Nu se mai privesc în ochi, nu se mai suportă. În urmă cu cîteva seri, mai precis sîmbătă, aflat între două emisiuni de televiziune, Star TV şi B1 TV, am poposit la Capşa. Emblemă gastronomică, dar şi literară. Local din 1854 – iată, au trecut 160 de ani. De aici îi cumpăram mamei prăjituri. Tot aici, l-am serbat, într-un ianuarie, pe Dinu Săraru, alături de prietenul nostru Eugen Barbu. Era plin restaurantul. Nu găseai nici o masă liberă. La fel era şi la CCA. Şi la Cina. Şi la Athénée Palace. Şi la Mărul de Aur. Pretutindeni. „Petreci, doamnă, petreci“ – îi zicea Eugen Lovinescu scriitoarei Ioana Postelnicu. Petreceau bucureştenii – şi înainte de război, şi după. În siajul unei inerţii fireşti au petrecut şi în anii ’90. Acum, pauză. Dai cu tunul. Fireşte, se mai organizează mese, din cînd în cînd, dar cu strîngere de inimă şi de pungă. Te uiţi la feţele românilor: sînt posomorîte, preocupate, parcă nu-s feţele lor.

Pavoazarea de Sărbători vine ca o mantie de poleială peste straturi de mizerie. Moş Crăciun e şomer în România. Starea de spirit e din ce în ce mai proastă. Nu mai ştim să ne bucurăm. Dar, în definitiv, de ce ne-am bucura? Toate, absolut toate alegerile, din 1996 încoace, au fost furate. În urmă cu cîteva minute, citeam în Calendarul pe care îl public în ziarul „Tricolorul“ că, la 11 decembrie 2000, Ion Iliescu „a cîştigat“ alegerile prezidenţiale. Pentru a treia oară. Nimeni nu mai comentează că acel al III-lea mandat a fost total ILEGAL! Pînă şi Vladimir Putin, ca să păstreze o aparenţă de legalitate, a găsit artificiul rocadei cu Dmitri Medvedev. Numai Iliescu şi stăpînii de peste Ocean au mers cu capul înainte, ca bivolii. Aşa că să nu-mi vorbească, mie, nimeni de democraţie şi stat de drept. Eu sînt Stan Păţitul. Repet ceea ce am mai afirmat: atunci, în decembrie 2000, s-a dat drumul la Marele Jaf! Atunci s-au pripăşit toţi omarhayssamii, toţi fathitaherii. Era liber la furat. Acum, iama pe care o dau procurorii şi mascaţii în clanurile şi cîrdăşiile statornicite de atîta timp îi uimeşte pe bandiţi. „Cum, dom’le, nu ne-aţi dat voie chiar voi? Aşa ne-a fost înţelegerea? Nu v-am ajutat atunci cînd v-a trecut glonţul pe la ureche?“.

În mod paradoxal, chiar avalanşa asta de descinderi, percheziţii şi arestări, în loc să-i mulţumească pe conaţionalii noştri, mai rău îi irită. „Ce-aţi păzit pînă acum, băi, aceştia? De ce lucraţi în salturi? E ceva suspect aici!“

Ia sfîrşit şi acest an blestemat. Credeam, în 2013, că mai rău decît era atunci nu se poate. Uite că se poate. Mor oameni cu zile. Românii care se umilesc peste hotare umplu morga unor spitale, asasinaţi de te miri cine. Cei rămaşi acasă au pierdut şi ultima brumă de speranţă. Ei au priceput că gîndesc şi votează alţii în locul lor: americanii. Pe faţă. Fără ruşine. Au scos ăştia şi sufletul din noi. Mecanismele fraudei electorale sînt atît de bine puse la punct încît un om ca mine nu mai are voie să depăşească 4%. Mi s-a pus cruce în anul 2005, cînd am avut curajul nebun să denunţ închisorile CIA din România – pe cînd Norica Nicolai, Teodor Meleşcanu şi alţii ca ei au minţit fără ruşine. Aşa că, la alegerile din 2008, şi eu, şi PRM am fost eliminaţi, prin fraudă, din Parlament. Din acest arsenal bestial fac parte mafioţii sondajelor de opinie, apoi uriaşa maşinărie a jafului de la urne. Indiferent cine şi cum ar vota, ies tot slugile yankeilor. Care sînt chemate, automat, la instructajul CIA. Roadele prezenţei acestui prost pe nume Klaus Iohannis la Cotroceni vor fi similare cu cele ale prezenţei altui prost, Emil Constantinescu. Regimul Ţapului, fără Ţapul! Cum să mai ai chef de viaţă? Cînd o să ne scape Dumnezeu de stăpînirea sufocantă a Unchiului Sam? Ne-a nenorocit pe cîteva generaţii. Nu-i mai suportă nimeni pe mitocanii de la CIA, peste tot unde se amestecă. Nu ne rămîne decît să ne rugăm la Dumnezeu…

CORNELIU VADIM TUDOR

10 decembrie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI