Sã ne cunoaştem trecutul istoric

in Lecturi la lumina ceaiului

Herculane, împãrãteasa Elisabeta (Sissi) şi eroul Hercule

 

Staţiunea balnearã Herculane, perlã turisticã a dragului nostru Banat, îşi are originea în strãvechimea istoriei: izvoarele sale ne trimit la strãmoşii romani, care se îmbãiau în termele cu apa tãmãduitoare a Rîului Cerna.

Împãrãteasa Austriei, Elisabeta (Sissi), soţia lui Franz Josef, frumoasã şi îndrãgostitã fãrã leac de Bãile din Herculane, de Munţii Cernei şi de rîul cu acelaşi nume, a poposit de mai multe ori în aceste locuri. Într-una din vizitele sale, a stat, timp de 6 sãptãmîni, în castelul construit de guvernatorul imperiului austriac pentru ţinutul Banatului.

Senzaţia aceasta de istorie fãuritã peste o altã istorie, din oraşul Herculane, o încerci şi mai bine atunci cînd pãtrunzi în Hotelul Roman. Nu este o construcţie veche – a fost realizat prin anii 1970 – , dar la parterul sãu gãseşti Bãile Romane, vechi de 2.000 de ani şi restaurate de austrieci. Acolo, pe un perete sãpat în stîncã, existã un lucru mult mai vechi: un basorelief reprezentîndu-l pe eroul Hercule, creat în vremuri preistorice de nişte mîini necunoscute, ca sã consfinţeascã un mit. E vorba de legenda de cãpãtîi a oraşului, care spune cã, demult, pe cînd zeii şi semizeii planau din cer şi se amestecau cu muritorii, a venit pe Valea Cernei şi celebrul erou mitologic care s-a luptat cu Hydra, învingînd-o pe aceastã fioroasã stãpînã a locului. E plinã zona de amintirea aceste lupte, cu urme rãmase pînã în zilele noastre: ,,Podul lui Dumnezeu”, ,,Cheile Corcoaiei”, ,,Sfinxul lui Hercule”. În ceea ce priveşte misteriosul basorelief sculptat în stîncã, se pare cã aceasta este prima reprezentare din istorie a lui Hercule. Multe secole mai tîrziu, oamenii au început sã creadã cã, dacã rãzuiesc o bucatã din stîncã şi din statuia eroului – semizeul care a descoperit izvoarele miraculoase ale Cernei -, îşi vor recãpãta şi ei sãnãtatea şi forţele. De aceea, încet-încet, imaginea cu chipul eroului s-a mai estompat. Dar, opera artisticã de la Hotelul Roman vorbeşte, şi în prezent, despre originea aşezãrii, descãlecatã dintr-o legendã strãveche.

Surse istorice ne aratã cã, pe la anul 1737, guvernatorul austriac de Banat, fãcînd o cãlãtorie pe Insula Ada Kaleh, s-a abãtut cãtre Valea Cernei şi, spre surprinderea sa, gãseşte vestigii romane neaşteptat de bine pãstrate (terme şi apeducte). Mai aflã de la oamenii locului despre izvoarele termale cu proprietãţi tãmãduitoare. Împãratul Carol al VI-lea al Austriei dã ordin de reconstruire a staţiunii. Multe tabule şi vestigii arheologice au fost descoperite, atunci, la Herculane. Aşa de multe, încît austriecii au pavat drumuri cu acele pietre romane, iar cãrãmizile au fost folosite pentru refacerea bãilor, cu eficientul lor sistem de ventilaţie. Pe la anul 1800, se va naşte splendidul centru imperial: de la Bãile imperiale pînã la Cazinou (unul dintre primele cazinouri din Europa de Est), şi pînã în Parcul Central, cu pavilionul muzical amplasat sub arborele gigant, monument al naturii, plantat aici de pe vremea lui Franz Josef. Se spune cã, atunci cînd a descoperit zona Herculane, acesta ar fi exclamat: ,,Este cea mai frumoasã staţiune de pe continent”. Aflãm cã, întocmai ca pe timpul romanilor, la Herculane veneau atît oameni de rînd, cît şi mari personalitãţi. Soseau oameni din Imperiu, dar şi din Turcia. Documente istorice atestã cã şi Tudor Vladimirescu a fost aici, în 1815 şi 1816, pentru douã sejururi. Eroul oltean a venit la amicul sãu, preotul Nicolae Stoica, din Haţeg. Probabil cã aici el şi-a pregãtit şi revoluţia. Printre alte personalitãţi care au vizitat aceste locuri se numãrã N. Bãlcescu şi Mitropolitul Andrei Şaguna. Dintre conducãtorii acelor vremuri au venit la Herculane împãraţii austrieci Iosif al II-lea, Francisc I, cu împãrãteasa Charlotte, precum şi Franz Josef, cu soţia sa, împãrãteasa Sissi. Pe aceştia din urmã, i-a întîmpinat în Gara din Herculane Carol I, regele României, şi regina Elisabeta. Împãrãteasa Sissi i-a adus elogii reginei României, despre care ştia cã era o sensibilã poetã, cunoscutã sub pseudonimul literar Carmen Syilva, spunînd, referindu-se la aceasta, ,,Cîntecul numit Carmen Sylva”. Impresionatã de frumuseţea staţiunii Herculane, împãrãteasa Austriei, care era şi ea atrasã de poezie, ar fi scris: ,,De aceea te salut de multe mii de ori, Vale a Cernei, tu, valea mea iubitã”.

ANTON VOICU

COMENTARII DE LA CITITORI