Săptămîna Luminată, de oameni întunecată

in Editorial

Motto: „Omul frumos în ziua de azi e cel ce urcă invers pe scară, înfruntînd nu numai turma care coboară, dar şi insultele ei!” (Dan Puric)

Ar fi trebuit să avem parte de Săptămîna Luminată. Din păcate, am trăit una dintre cele mai întunecate! Pe de-o parte, istoria consemnează mostruoasa agresiune a grupării imperialiste SUA – Marea Britanie – Franţa în săptămîna sfîntă. Monstruoasă nu numai prin agresiunea militară, ci mai ales prin blasfemia de a minţi, de a submina pacea, principiu fundamental al Creştinismului, dar şi încrederea şi legea înţelegerii între naţiuni, reprezentate de ONU – marele pas înainte al lumii contemporane. În plus, în cel mai sfidător stil opus oricărui sens creştinesc şi echitabil, imperiile au demonstrat că pot face ceea ce vor! Sigur, datorită prezenţei ruse nu s-a petrecut o nouă ocupaţie, precum în Irak, Afganistan sau Libia; iar datorită înţelepciunii preşedintelui Putin şi a preşedintelui Rohani nu s-a declanşat un „primul şi ultimul război nuclear din istorie”, aşa cum comenta Ion Cristoiu.

Apropo de Ion Cristoiu – într-o perioadă de întuneric, se văd mult mai bine luminile; jurnalistul Ion Cristoiu a strălucit cu analizele sale despre acest incident, cu o comparaţie extrem de potrivită cu perioada generării primei conflagraţii mondiale, în 1914.

„E posibil ca marea catastrofă să se fi declanşat destul de lejer, în maniera unei partide de poker jucate între parteneri pe care istoria nu ezită azi să-i privească nu altfel decît ca pe nişte personalităţi de mîna a doua”, aprecia un studiu Larousse din 1968; „Urmărind prestaţia marilor lideri ai lumii în recenta Criză siriană (…) acum sîntem locuitorii unei planete pe care personalităţi de mîna a doua joacă poker”, scrie Ion Cristoiu, care precizează, tragic, că joacă poker „Cu soarta omenirii, desigur”.

Din păcate, politicienii s-au făcut de ruşine, în frunte cu Liviu Dragnea şi, surpriză, cu Tăriceanu. Slugărnicia a fost caracterizată prin… exces de zel! Penibil, o ruşine – acestea au fost cuvintele folosite în sute de mesaje postate pe pagina de Facebook a lui Tăriceanu, sub declaraţia acestuia de susţinere a agresiunii din Siria. Dar, şi aici au apărut luminile – puţine, din păcate, dar strălucitoare: mai întîi a strălucit Adrian Năstase, cel mai experimentat diplomat român, şi apoi tînărul deputat Liviu Pleşoianu, care a dat cu acest prilej proba maturităţii omului de stat. „Ce înseamnă «comunitate internaţională»? SUA, Marea Britanie şi Franţa? O nouă «coaliţie a binelui»?!”, a întrebat Adrian Năstase. „România face parte din ea? A fost consultată de partenerul strategic? Există o bază de drept internaţional pentru un bombardament de genul celui asupra Belgradului din 1999? Este vorba de o intervenţie umanitară, pentru a declanşa un nou val de emigranţi sirieni spre Europa? A fost examinată această chestiune în cadrul Convenţiei pentru interzicerea armelor chimice?” Sigur, la toate aceste întrebări răspunsul este NU. Un „Nu” pe care Liviu Pleşoianu îl aruncă în faţă preşedinţilor Parlamentului, Dragnea şi Tăriceanu: „Îmi exprim deopotrivă nedumerirea, dezaprobarea şi îngrijorarea cu privire la grabnicele dumneavoastră declaraţii publice prin care vă prezentaţi suţinerea totală şi fără rezerve faţă de recenta acţiune militară realizată în Siria de SUA, Marea Britanie şi Franţa”, scrie curajos Pleşoianu, aducînd argumente extrem de bine documentate. Nu m-ar mira să văd cum Liviu Dragnea, care s-a remarcat în ultima vreme prin marginalizarea celor curajoşi şi demni din PSD, să îl sancţioneze pe Liviu Pleşoianu. Doar este acuzat de oficinele Sistemului că este „omul ruşilor”, iar Dragnea pare a ţine seama de ce spun cei cu care, chipurile, se luptă. Ciudat stil de a se lupta, doar mimînd implicarea, făcînd glume răsuflate şi declaraţii care se bat cap în cap, nesusţinînd comisiile de anchetă propuse şi eliminînd pe cei care se bat cu adevărat cu Sistemul!

Lupta cu Sistemul… Un şir de scandaluri susţinute pe mărturiile unor persoane greu de acceptat, ca familia Cosma, Elena Udrea, Alina Bica, Sebastian Ghiţă, Horia Georgescu… Astea sînt armele împotriva Sistemului?! Pe mafioţii care trădează pe toată lumea nu se poate construi ceva! Sincer, între George Maior şi generalul Florian Coldea, chiar nu aş opta pentru cei de mai sus… ªi nu cred că sînt singurul care se trezeşte pus în faţa unei asemenea dileme. Doamne, unde am ajuns! La ce alternative!

Tot în această săptămînă întunecată de gesturile oamenilor, un ins plătit din banii statului s-a gîndit să spurce cele mai luminoase figuri ale patriotismului românesc. Ioan Aurel Pop, Dan Berindei, Ion Coja sau regretatul Valentin Păunescu apar pe această listă. Dar, manevra nu a reuşit, ba mai mult, a reieşit adevărul: lista prezentată de diversionistul de la CNSAS (acolo lucrează, pe banii statului!) nu era cu persoane „în contact“ – sau „colaboratori“ – ci cu personalităţi pe care ţara se putea baza pentru acţiuni patriotice. Cu alte cuvinte, ofiţerii DSS selectaseră personalităţi capabile intelectual şi moral să înţeleagă importanţa activităţii în scopul apărării României împotriva acţiunilor ostile, dar şi pentru crearea de grupuri de susţinere a ţării în străinătate. Dar care sînt acţiunile pe care le dorea Departamentul Securităţii Statului? Iată cîteva exemple, pe care diversionistul le publică în oficina „22”: „prevenire şi anihilare a activităţilor ostile desfăşurate împotriva ţării noastre de unele grupuri ale emigraţiei reacţionare, atragerea emigraţiei române pe poziţii loiale ţării noastre, de sprijinire a intereselor RSR în străinătate, promovarea şi susţinerea intereselor politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale ale RSR în străinătate, cunoaşterea, prevenirea şi contracararea acţiunilor de subminare a intereselor statului român, iniţiate şi duse de către elementele iredentiste maghiare, atragerea pe poziţii loiale ţării de origine, îndeosebi a saşilor, şvabilor, germanilor, evreilor şi grecilor plecaţi din România şi contracararea acţiunilor ostile ale acestei emigraţii împotriva ţării noastre, prevenirea, anihilarea şi contracararea acţiunilor duşmănoase la adresa ţării noastre, precum şi de atragere a emigraţiei pe poziţii loiale României”. Cu alte cuvinte, activităţi de înalt patriotism – aceasta spre deosebire de ceea ce vedem azi: totul pentru slujirea intereselor SUA, NATO, UE şi a altor exponenţi ai imperialismului mondial – adică acel principiu de existenţă internaţională care ne-a rezervat rolul de colonie.

În finalul Săptămînii Luminate a izbucnit o flacără, din sufletul unui mare artist: „Uniune Europeană, am observat apoi că eşti o curvă perversă, că vrei să dereglezi minţile oamenilor, că nu ai nimic sfînt. Am înţeles apoi că averile tale, care ne-au atras, sînt de fapt furate chiar de la cei care, ca şi noi, au crezut că le aduci fericirea. Nu mai vreau cu tine, Uniune! Ne-ai distrus, ne-ai adus în sapă de lemn, ne-ai făcut duşmani cu vecinii noştri, eşti mai perversă decît Satana, sau eşti chiar Satana, stimată Uniune, care te-ai transformat într-o închisoare din care nu se mai poate ieşi”. Sînt cuvintele marelui patriot Florin Zamfirescu, genialul artist „restructurat” (pensionat) recent de la teatrul Odeon… Teatrul românesc are nevoie de caraghioşi care să se prostească prin show-uri cu bucătăreală şi curve, nu de „monştri sacri”!

Aşa cum spuneam, am trăit cu tristeţe Săptămîna Luminată, de oameni întunecată! Dar, pe undeva e bine – iată, s-au văzut în întuneric luminile despre care am avut bucuria de a scrie azi.

DRAGOS DUMITRIU

 

https://account.paydemic.com/serial/DFHHOTX7UNCYTNCHK6OVFSC52A

 

 

Drum printre săbii, către Pace

COMENTARII DE LA CITITORI