Săptămîna pe scurt

in Săptămîna pe scurt

–  Ghinion, doar un milion

– Lupta împotriva teleormanizării

– Onaniştii de televiziune

– Sugativele lui Sörös

– Din folclorul copiilor

– Bagabonţeală parlamentară

– Noaptea, ca proştii

– Jocurile dodonice

– România, o ameninţare la adresa Rusiei!

– Fericiţi cei cu paharul plin!

– Tom Jones a luat-o la măciuci pe nevasta lui Elvis

– Pîine scumpă, circ ieftin

– Psihologul violator

– Despre laşitate

– Desfiinţarea Parlamentului

– Tîndală senator

– Demonii lui Guţă

– Extratereştrii e prietenii noştri

– Tăriceanu judecat pentru rimelul stricat

– M-apucă frezoanele…

 

– Strigături pline de patos şi la Cotroceni, unde au protestat cîteva sute de cetăţeni, în numele celor un milion de rătăciţi în ceaţa postrevoluţionară, care, fie n-au mai ajuns, fie au uitat să plece de acasă, fie mălaiul n-a fost suficient. Şi-n ziua de azi nu se mai dă nici un pensionar-protestatar jos din pat pentru 100 de lei. Morţii din Teleorman au zis că nu ies pe frigul ăsta din locuinţele lacustre, chiar de-ar ploua cu cîrnaţi. Dar ce cîntau băieţii răi? Iată ce-a înregistrat auzul urechii: ,,Jos cu Johannis, trădător de ţară!”, ,,DNA, fără cucuvea”, ,,Ghinion, venim un milion” şi alte nestemate de înţelepciune. Cert este că protestatarii de la Cotroceni mint la fel ca politicienii pe care-i votează. Cel puţin la faza cu milionul. Sau or fi strigat ,,Ghinion, doar un milion” şi n-a auzit cucuveaua bine. E adevărat, are şi ea o vîrstă, e acolo de pe vremea lui Iliescu…

– În timp ce protestatarii îi urau cele bune, în special de mamă, Werner se dădea cu nailonul pe zăpadă. Asta înseamnă să te doară-n briceag de mapamondul lumii. Ce ghinion pe Poporul Român, de-a trebuit să aleagă între un doctor veterinar în drept şi un meditator în lucrul manual! – În schimb, protestele de la Guvern n-au fost, iniţial, neapărat împotriva unui partid, ci împotriva intenţiei celor de la butoane de a se purta ca Vodă prin lobodă. Oamenii s-au ridicat împotriva necinstei, a hoţiei, a ciocoismului, a şmecheriei de colţul străzii, a teleormanizării. Cetăţenii vor o conducere onestă, vor în fruntea ţării oameni corecţi, care să facă suportabil prezentul, şi plin de speranţă viitorul. De asta s-au ridicat sute de mii de oameni în picioare, amintindu-şi că au coloană vertebrală, nu pentru a-l înlocui pe hoţomanul roşu cu borfaşul galben. Evident că profitorii ceilalţi n-au pierdut ocazia să tragă cenuşa pe turta lor, deşi cînd au fost la cîrmă nu s-au dovedit cu nimic mai breji. D-aia i-au părăsit la vot şi pe Klaus şi pe Cioloş. Nu vă îmbătaţi cu apă rece, nu pentru voi au ieşit oamenii în stradă, ci pentru demnitatea lor şi, implicit, a neamului românesc. Democraţia trebuie să meargă mai departe, iar votul din 11 decembrie trebuie respectat. Stabilitatea e esenţială. Învingătorii trebuie să intre într-un program de despăduchere, să înlăture ploşniţele penale şi să facă un guvern nou, capabil, serios, cu oameni dincolo de orice bănuială, ca să îndeplinească programul de guvernare, pe care majoritatea cetăţenilor prezenţi la urne (puşchea pe limbă, Livache!) l-au votat. În momentul în care va fi clar că n-au nici o intenţie să se ţină de cuvînt, mutăm discuţia în altă direcţie.

– Un mare deserviciu l-au făcut demonstranţilor aşa-zişii analişti politici, comentatorii de pe canapelele televiziunilor de manipulare şi cîteva ştiri. Nu ăia care i-au criticat – de aceea erau plătiţi -, ci onaniştii care i-au lăudat. Care, de fapt, au fost plătiţi pentru a deturna sensul protestelor spre animalele politice de pradă, care stăteau la pîndă lingîndu-şi rănile după umilinţa de la alegeri. – Să nu uitaţi ce spunea un om de spirit: ,,O revoluţie e întotdeauna începută de naivi, continuată de intriganţi şi exploatată de escroci”(Paul Bourget). – Un senator USR a tras la aghioase în Parlament, inflamînd presa de sub chiloţi. Băi, aceştia, de cînd dormitul în Casa Poporului a devenit o ştire? Ce dacă băiatul ăsta bătrîn a făcut năniţă într-un fotoliu, nu e şi el om? Vroiaţi să-l vedeţi ca la Vama Veche, dormind pe nisip cu un PET de 2,5 litri în loc de pernuţă? A profitat şi el de situaţie, a ajuns în înalta societate. Ziceţi mersi că nu sforăie, ca majoritatea sugativelor lui Sörös. Nu vă mai daţi de ceasul morţii de imaginea Parlamentului, că oricum mergea de mult pe şapte cărări. Noapte bună, domnule Goţiu, şi nu pune la inimă, că ziariştii, foştii tăi colegi, e invidioşi. Atîta doar te rog: cînd te trezeşti, pardon de expresie, să nu te-arunci direct în mare, printre ceilalţi caraşi cu barbă, că apiţa nu e prea adîncă în Bucureşti, şi s-ar putea să faci bubiţa… – Din folclorul copiilor: ,,Senatorul doarme/ Şi-a uitat de foame/ Ca să-i dăm noi de mîncare/ Bere, whisky sau cafea/ Să doarmă pe unde-o vrea”. Măi, pezevenghilor! – Iohannis a ţinut o lecţie de dirigenţie cu Parlamentul. Golanii au ieşit la o ţigară, lingăii s-au făcut că-i înţeleg glumele răsuflate. Orice ar spune manualul luptei de clasă, profesorii de fizică nu e prea talentaţi la relaţiile dintre metafizică şi clitoris, cum erau, odinioară, revoluţionarii de profesie. – A doua zi, excitat, Parlamentul s-a jucat de-a mama şi de-a tata la dezbaterea moţiunii de cenzură. N-au ajuns la orgasm, din cauza impotenţei, nici măcar golanii care s-au luat la ştangă de amorul artei: Amorezatul şi Divorţatul. Cred că erau puţin luaţi.

– Un derutat PSD susţine că sloganul ,,Noaptea, ca hoţii”, cu care protestatarii îi gratulează pe borfaşi, nu e corect, întrucît, dacă era vară, la ora aia era lumină afară. Bietul om! Cine şi-o fi bătut joc de el şi l-a trimis în Parlament? Ce suflete haine! Vă daţi seama că, dacă era în Australia, Ordonanţa 13 era aprobată dimineaţa, pe răcoare?! Băi, protestatarilor, gîndiţi-vă înainte să deschideţi gura! Nu faceţi ca derutatul Sorin Bota, pe care mişcarea de revoluţie l-a dat peste cap (e un fel de-a spune, omul folosindu-l pe post de umbrelă, ca să-l apere de ploaie)! Voi ce naiba aţi învăţat la geografie? Numai de Titicaca şi Machu Pichu? – Bătălia antiromânească de la Chişinău continuă cu şi mai multă înverşunare. Tontonel face ce-l duce capul. Şi nu-l duce cine ştie ce. Acum s-a luat şi de NATO, de parcă NATO ar sta de vorbă cu toţi gîndacii de Colorado.

– În plus, ar vrea să schimbe şi steagul Moldovei. Vrea unul roşu, pe care să pască un bour. Dar cum bourii au dispărut demultişor, se va sacrifica domnia-sa. – Din cauza scutului antirachetă, devenit operaţional în 2016, şi a declaraţiilor prosteşti, vădit anti-ruseşti, ale unor oficiali români, de mai mare sau de mai mică importanţă, Rusia consideră România ,,o ameninţare clară” la adresa securităţii ei. Nu e bine deloc, iar jocurile dodonice care se desfăşoară în Basarabia sînt o consecinţă a politicii noastre primitive, de stat în genunchi în faţa licuricilor mai mari sau mai mici. N-ar fi fost foarte greu să avem relaţii externe corecte cu Rusia şi să pătrundem mai mult pe piaţa lor. Chiar dacă trecutul recent ne îndeamnă la precauţie, trebuie să trăim în prezent şi să ne gîndim cu mare atenţie la ziua de mîine. Dincolo de orice ,,garanţie de securitate”, care, în general, nu valorează mai mult decît hîrtia pe care au fost scrise, Rusia este cea mai întinsă ţară a lumii, bogată în resurse, o mare putere militară, şi e atît de aproape de noi. Să nu ziceţi că nu v-am spus…

– Un studiu al consumatorilor (ei îşi zic psihologi, sanchi!) de la Universitatea Texas, din Austin (SUA, pentru rusofili), a ajuns, după 20 de ani de cercetări, la concluzia că persoanele care nu beau e nişte proşti. Adică prezintă un risc mai mare de a da colţul decît alea care trag abitir la măsea! Cică doza recomandată pentru a o lungi mai mult este de 3 pahare de alcool pe zi. Altminteri, ales-bules, chiar şi drojdierii o duc mai mult decît ăia de nu bagă deloc material, care, din această cauză, ar fi predispuşi şi la depresie. Deci au avut dreptate cercetătorii români de la Vaslui, care susţineau, cu argumente solide, lichide şi vîscoase, că mîncarea-i fudulie, băutura-i temelie…

– Demisia lui Ciordache din funcţia de papagal al lui Dragnea n-a mai interesat opinia publică. Nimeni nu i-a mai adresat vreo altă întrebare.

– Tom Jones, tataia lui mamaie, se iubeşte la nemurire cu cotoarba lui Elvis, Priscilla, care se pare că, la cele 71 de toamne, încă mai dă pildă la tot cartierul. Dacă mai ţineţi minte, fi-sa, Lisa-Marie, a fost înhîrjată cu Michael Jackson. Pentru scurt timp, c-aşa-i la artiştii care se iubesc numai de dragul publicităţii. Totuşi, ţin să vă reamintesc că Priscilla asta a fost tare bună de măciuci. Iar după cei 7 ani petrecuţi cu Elvis, parcă se făcuse şi mai bună. – Creşterea salariului minim a dus la creşterea preţului pîinii. Vor creşte şi alte preţuri, în special cele din domeniile în care oamenii erau plătiţi precum sclavii pe plantaţie… În schimb, circul politic a rămas la fel de ieftin.

– Un obsedat sexual din Bucureşti, psiholog de profesie (de fapt, psihopat), a violat mai multe tinere care veniseră să se angajeze ca secretare. Dilimanul le dădea pastile antistress(!) şi le dezbrăca sub pretextul unui control medical… ginecologic. De fapt, îşi satisfăcea fanteziile bolnave. Cam aşa se întîmplă şi-n politică, cam asta-i relaţia dintre politician şi alegătorul care crede tot ce i se spune. Şi cînd se trezeşte din letargie, e şi controlat, şi cu banii luaţi. – Măi, fraţilor, pe unde o mai fi flota? Dar sistemele de irigaţii? Pădurile? Combinatele siderurgice? Fabricile? Serele? Combinatele de creştere a porcilor? Băncile româneşti? Resursele solului, ale subsolului, ale apei? Dar autostrada construită de Bechtel ce-o mai fi făcînd? O fi găsit-o cineva, sau zace prin cine ştie ce bordel politic, singură şi neconsolată? N-aud nici un răspuns. De ce n-aţi ieşit de atunci în stradă? Aţi preferat să ajungeţi slugi la străini, să vă împrăştiaţi prin lume ca făina orbilor…

– Un derutat, filosof de Vaslui, propune retragerea indemnizaţiei pentru cazare în Bucureşti, în cazul tuturor acelora care dorm în Parlament. Ideea e periculoasă, dîndu-i la temelie democraţiei de cumetrie, fiindcă în felul acesta ar trebui desfiinţat Parlamentul. Dar, poate că n-ar fi o idee rea!

– Dar nici cu senatorul Nicolae Bacalbaşa, urmaşul lui Sinan Paşa, nu ne e uşor, mai ales că a ajuns la concluzia medicală că: ,,Această scindare a României există în întreaga lume”. Omul pare într-o permanentă călătorie către el însuşi, pe Siret, cu pluta, deşi pozează într-un bătrîn sfătos, cu mustaţa flocăită, cum era, în vremuri imemoriale, tipul ăla, Tîndală.

– Raluca Bădulescu se laudă că nu are fantezii sexuale cu soţul ei. Nici el cu ea. Mai degrabă ar plimba cîinii… (Cine e Raluca Bădulescu? Nu ştiu. Dar nici ea nu ştie.)

– Cu ocazia schimbării prefixului, Adelina Pestriţu şi-a făcut al douăzecilea tatuaj. Băi, frate, fata asta-i nesătulă!

– Descoperire demnă de Premiul Nobel pentru Medicină de Garaj: Nicolae Guţă, acest Liviu Dragnea al maneliştilor, are în corpul proprietate personală 4-5 demoni, după cum a dezvăluit Narcisa, o fină cunoscătoare a meandrelor concretului din trupul hartistului. Acu să te ţii demonstraţii de forţă prin platourile televiziunilor culturale! Toate curvele reşapate vor confirma cele spuse, ba, mai mult, vor face ca toţi dracii. Singura exorcizare posibilă e cu telecomanda. Că de săpun n-au auzit.

– A, dar nu vă povestesc că ne-au invadat extratereştrii! Unde? La Anal D. Norocul a fost că i-a recunoscut clarvăzătoarea Maria Ghiorghiu, care făcea o omletă cu ochi de şarpe şi mătasea broaştei, la lumina Lunii, şi ne-a liniştit. A vorbit ea cu ei şi ne-au transmis să stăm liniştiţi la tembelizor, că ei e prieteni cu noi, românii. Fiindcă nici ei nu sînt mai breji, dacă au trebuit să se aşeze deasupra spaţiului carpato-danubiano-hipnotic. Vedeţi, mă, că şi extratereştrii e oameni cu suflet?! Ce tot ziceaţi voi că e verzi, că e periculoşi, că ne iau gagicile, şi cîte şi mai cîte! E şi ei necăjiţi, c-altfel nu veneau la sărăcia noastră. Mulţumim, tanti Maria, transmite-le că şi noi estem prieteni cu ei…

– CAP Tăriceanu va fi judecat pentru mărturie mincinoasă. Cu totul surprinzător, procesul nu i se trage de la vreo plîngere a vreuneia dintre nenumăratele sale soţii. Nici de la minciunile repetate, pînă la obsesie, în campania electorală, şi nici măcar de la pinochianul program de guvernare! Necazul i se trage de la nişte tovarăşi de-ai lui de la liziera pădurii Snagov, catalogaţi, pe nedrept, de presă, ca fiind ,,afacerişti”, ,,investitori”, ,,prinţi”, ,,formatori de opinie”. Într-un cuvînt: găinari.

– Un bărbat din Clondiru, judeţul Buzău, a murit carbonizat, încercînd să scoată din flăcări sicriul în care se afla soţia sa, pe care o priveghea. Poate că aşa le-a fost scris, să plece împreună…

– O ţigancă din Tîrgovişte, cu dinţii din aur şi lanţul de căruţă la gît, beneficiară a ajutorului social, are mari probleme cu frezoanele, ori de cîte ori e chemată la muncă: ,,Dacă muncesc, mă ia căldurile, temperaturile, nu pot să muncesc! Mă ia cu capul, mă ia cu frezoane…” Huş, d-acilea! Aceleaşi simptome îi împiedică şi pe ceilalţi romi să lucreze, din cei 300 de beneficiari, 280 aducînd scutiri medicale. Boală grea, munca! Trăiască Sfînta Lene şi ajutorul social! Mă opresc aici, că dacă-i analizez pe toţi puturoşii care ciugulesc bani fără să merite, m-apucă toate frezoanele…

– Tot despre frezoane e vorba şi-n ,,Istoria necenzurată a românilor”, de Adi Sfinteş, aşa că ia să vă mai spicuim cîte ceva din vremea marii invazii mongole, care, după cum se ştie, ne-a pricopsit cu alde Medelin Voicu, Traian Băsescu şi alte bube dulci: ,,Tătarii, că altfel colegii mei, cronicarii, n-au vrut a le zice, au ajuns la noi dinspre cnezatele ruseşti pe care le supuseseră din obişnuinţă, admirîndu-le, totodată, civilizaţia înfloritoare. E drept că nu mai lăsaseră piatră pe piatră, de-a şi exclamat Subutai, bătrînul general, privind la ce a mai rămas: «Băi, tovarăşilor, e mai rău ca în Cecenia!…». Mulţimea de morţi l-a uimit pînă şi pe Călugărul Vasile, care se afla pe oriunde era vorba de campanie electorală, fiindcă, după cum o să vedeţi, alegerile băteau la uşă, şi ei habar n-aveau. «Măi, ce dracu-i aici – zise trimisul Domnului, făcîndu-şi cruce cu limba-n cerul gurii – revoluţie? Păi tătarii ăştia sînt factori de inflaţie, tu-i prescura mă-sii… O să ajungă o înmormîntare să nu mai coste nimic, de-o să ne treacă pe toţi în şomaj tehnic pentru lipsă de rentabilitate. N-o să ne mai solicite nimeni să ţinem de colivă sau să cîntăm <Veşnica pomenire>. Şi asta ni se trage de la Nelu Diaconescu, care a creat precedentul, îngropîndu-şi partidul pe neve, de nu mai ştie nimeni unde să-i aprindă o lumînare…». Dar să-l lăsăm pe filosoful de ocazie de-şi zice Călugărul Vasile cu reflecţiile sale pesimiste şi să-i urmărim puţin pe drăgălaşii de mongoli care erau, paradoxal, factori de progres. Că aveau ăştia o tactică, de te lăsau cu ochii ficşi în soare. Toată strategia lor economică se baza pe o îndelungată activitate desfăşurată în domeniul echitaţiei. Călăreţi desăvîrşiţi, îţi creau impresia că i-ai pus pe fugă, atrăgîndu-te în capcană, după care te trezeai din visul ăla frumos direct pe lumea ailaltă, unde chermezele nu se comparau cu cele de pe lumea asta, mai păcătoasă, dar mult mai plină de viaţă. Aşa se face că, la Rodna, Braşov, Oradea şi în alte orăşele ale copiilor mari, românii, saşii şi ungurii au dansat în jurul focului, după cum le-au cîntat tătarii. Ne-o mărturiseşte cu mult simţ de răspundere călugărul Rogerius, în «Carmen Miserabile», că omul, deşi sfînt, a fost luat de entuziasmul tătarilor care lipsiseră de la orele de religie şi dus în robie. El a pătruns atît de bine în intimităţile mongolilor încît, după ce le-a cîştigat încrederea, a reuşit să evadeze şi să ne împărtăşească nefasta lui aventură, care era să se sfîrşească cu o piatră în gură, exact în vremea în care Ungaria a fost măturată de Subutai, iar restul Europei tremura ca piftia, aşteptîndu-şi decesul. Dar, cum adeseori se întîmplă în istorie, un eveniment neprevăzut îi va schimba cursul… Înainte de asta, trebuie să ştii, iubite cetitorule, că nişte tătari nervoşi l-au scărmănat pe Seneslau, iar un alt voievod valah, tot de la sud de Carpaţi, care nu ştia să scrie, şi nu i-am putut admira semnătura olografă, le-a administrat «săgetătorilor incomparabile» conduşi de Cadan şi Buri o cafteală, soră bună cu moartea. Dar nu din cauza asta s-au întors tătarii din drumul lor spre inima Europei, ci pentru că venise luna decembrie, şi la ei era revoluţie”. (Va urma, v-aţi prins, hoţomanilor!)

CONTELE DE MONTE-CRISTO

COMENTARII DE LA CITITORI