Sătui de parteneriatul cu SUA (Sărăcire, Umilire, Antiromânism)

in Editorial

Motto: „A fost acest destin să se-mplinească,/ La-ntretăierea legilor cuminţi,/ Ca să ajungă prinţii să cerşească/ La cerşetorii prefăcuţi în prinţi”.

(Adrian Păunescu)

Începe să se trezească România? Sincer, nu pot să confirm asta deocamdată, dar cert este că din ce în ce mai multe voci încep să denunţe falsul „parteneriat”, în spatele căruia se ascund SUA – dar nu marea operă a lui Washington şi Franklin, Statele Unite ale Americii, ci o variantă actualizată a acronimului: Sărăcirea, Umilirea şi atitudinea Antiromânescă! Americanii patronează strategic Sărăcirea prin jefuirea de proprietăţi şi resurse, dar şi prin obligarea la plăţi uriaşe, pe motive mincinoase, absurde. SUA tutelează strategic Umilirea României, prin impunerea cu maximă aroganţă a deciziilor, prin imixtiunea şi chiar dictarea unor decizii din diplomaţie, politică şi justiţie, de aici rezultînd şi impunerea unei stări umilitoare, maladiv umilitoare a conştiinţei populare: sîntem cei mai corupţi din lume, sîntem hoţi, sîntem conduşi de proşti, de mafioţi, toţi merită puşcărie, „puşcăria pentru toţi” a devenit un ţel al „revoluţiei civice”! Chiar dacă totul este fals prin exagerare, am ajuns să credem asta, pentru că aşa ne-au impus „strategicii” şi cozile lor de topor.

În fine, atitudinea Antinaţională (sau Antiromânească) se referă la multe domenii – la redefinirea trecutului României prin includerea unor chestiuni incredibile – cum ar fi vinovăţia pentru robia ţiganilor, plasarea pe locul secund după Germania ca număr de evrei ucişi –, dar şi acuzarea instituţiei fundamentale a spiritualităţii române, Biserica Ortodoxă, de „încurajarea robiei” (apus Hans Klemm), de fanatism şi înapoiere, de „corupţie”, iar mai nou aceeaşi „societate civilă” tutelată şi creată de americano-sörösişti se opune ridicării ctitoriei simbol duhovnicesc al României Mari, Catedrala Mîntuirii Neamului. Este şi firesc, americanii, alături de sovietici, au fost singurii care nu au recunoscut oficial România Mare! Tot aici, la capitolul anti (spirit) naţional intră şi apărarea, şi promovarea pidosniciei (asta printr-un actual oficial de rang înalt al Ambasadei, dar chiar şi prin ambasadori, în trecut). Nu mai spun de politica mondială de decădere morală şi culturală impusă de americani, prin aşa-zisa muzică „de cartier”, de fapt aducerea insultei, a trivialităţii violente, a obsceninăţii perverse, a mentalităţii şi vieţii de infractor la nivel de „artă”! În loc să fie arestaţi pentru ceea ce promovează, emulii „culturii” americane sînt promovaţi ca „vedete”, constituind adevărate focare infecţioase pentru societate! Ce să ne mai mirăm de creşterea exponenţială a consumului de droguri, a infracţionalităţii cu violenţă, chiar a reacţiilor violente, în general, cînd muzica de mare audienţă promovează numai asta?!

Aşa cum scriam recent, planul politic a fost infestat de trivialitate! A cui e vina? A celor care susţin manifestările unor sceleraţi, a unor derbedei, susţinîndu-i ca „opoziţie”, „protest paşnic” sau „manifestări ale democraţiei”! De cîte ori au transmis americanii că „sînt îngrijoraţi” că se încerca să se ia măsuri împotriva manifestărilor golăneşti?

Spuneam că recent am văzut cîţiva demnitari care au luat poziţie împotriva imixtiunii americane şi au început să pună la îndoială „parteneriatul” şi beneficiile acestuia. Primul pe lista mea este Tudorel Toader, fără îndoială cel mai profesionist ministru al actualului Cabinet, şi cred că unul dintre cei mai buni din toate guvernele de după 1989. Toader şi-a ales bine momentul şi, în emisiunea cu cea mai mare audienţă, a lovit „cu manta” direct spre Ambasada SUA. „Aş vrea să întreb cît de normal este ca un procuror-şef să se ducă la o ambasadă că l-a chemat nu ştiu care ambasador să-l felicite pentru faptul că a fost soare astăzi şi n-a plouat”, a spus Toader, continuînd extrem de răspicat: „Ideea este următoarea – procurorul colaborează pe linie orizontală cu structurile aferente dintr-un stat, ambasadorii colaborează şi se coordonează cu ministrul de Externe, nu cu procurorii”. Toader a reacţionat astfel după ce interimara de la DNA,

Anca Jurma, fusese vizitată de Hans Klemm şi de trimisul FBI. Era la doar cîteva zile după instalarea interimarei…

Al doilea demnitar care a reacţionat a fost interesantul ministru al Finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici. Cu aerul său nonşalant şi extrem de greu impresionabil de ceva, finanţistul l-a luat pe Klemm la sigur: ce beneficii ne-a adus „parteneriatul” după 20 de ani de la semnare şi după atîtea miliarde cheltuite de România, plus alte favoruri? „Ar fi bine să trecem de la documente la lucruri concrete – adică, de 4 miliarde am luat noi rachete, de 4 miliarde vrem să faceţi afaceri la noi cu firmele româneşti”, i-a spus clar şi la obiect ministrul. „Aveţi bază militară în România şi ne bucurăm de această prezenţă, dar cît consumaţi voi din România? Cumpăraţi mîncarea, apa, uniformele de la firme româneşti?”, l-a întrebat pe ambasador, a cărui singură reacţie a fost să… „ridice din umeri”, neavînd răspuns, îşi aminteşte Teodorovici, care a conchis: „Aşa trebuie să fie purtate discuţiile de acum înainte”. Da, e o idee bună, mai greu e să accepte şi americanii aşa ceva, atît timp cît au suficiente cozi de topor, chiar printre colegii lui Teodorovici. Acel bibliotecar din Caracal, ajuns ministru al Apărării, e doar un exemplu – ar fi în stare să ia şi banii Sănătăţii şi Învăţămîntului, ba chiar şi din cutia milei de la biserică să-i dea marilor concerne americane pe armele lor inutile! Dar despre cozi de topor, altă dată.

Despre intervenţiile curajoase ale tînărului deputat Liviu Pleşoianu am mai scris – este, de fapt, primul parlamentar din structura actuală care a avut curajul şi a spart ghiaţa! Pleşoianu a fost atacat de o altă coadă de topor a SUA, Radu Tudor, care a scris un articol virulent, din care citez: „liderii PSD au discursuri violent anti-americane, în PSD este un sentiment dominant împotriva partenerului strategic SUA, exponenţii PSD apără ideologia moscovită”. Ei bine, Liviu Pleşoianu a reacţionat imediat: „Românii să nu fie slugile nimănui!”, i-a replicat Pleşoianu lui Radu Tudor. „Mă simt direct vizat, aşa că simt nevoia să prezint cîteva date ce ţin de istoria recentă”. Ei bine, a urmat un adevărat rechizitoriu al imixtiunii americane în România, dar şi al ipocriziei colosale de care au dat dovadă reprezentanţii SUA.

În fine, ultimul pe listă este chiar Liviu Dragnea. Cu toate păcatele lui, Dragnea a avut recent o luare de poziţie uimitor de curajoasă: „Sînt alte ţări care au început să îşi urmărească interesul naţional şi au început să aibă beneficii”, a spus Dragnea, cu referire clară la Polonia şi Ungaria, rebelii UE. „Parteneriat nu înseamnă slugărnicie – asta trebuie să înţelegem cu toţii!”, a spus Dragnea, de asemenea, cu bătaie spre marele nostru „partener strategic” – mai curînd „stăpîn”, strategic sau nu. Cît îl va ţine pe Dragnea curajul? Nu ştiu, dar atitudinea lui a fost salutată şi apreciată de enorm de mulţi internauţi. Ca şi în cazul declaraţiilor lui Teodorovici, Pleşoianu sau Tudorel Toader. Or, ce înseamnă asta? Că românii s-au săturat de Sărăcirea, Umilirea şi Antinaţionalismul, iar ei vor susţine pe cei care înţeleg să le redea demnitatea. De fapt, aici e şi defectul Occidentului; a ştiu să exploateze şi să cucerească Estul, dar nu să-l şi înţeleagă. Estul a avut multe de înfruntat, rămînînd după invazii măceluri şi pîrjol fără nimic altceva decît cu demnitatea. O esenţă pierdură de Occident, acea lume a banilor, a consumului… care şi-a consumat pînă şi propria demnitate.

Deh, aşa cum titram, românii au început să se sature de S.U.A., iar exemplele date sînt doar preambulul. Ţara aceasta e a românilor, nu a „partenerilor”, nu a UE, nu a NATO… Apropo, în încheiere – cum vine aia „spaţiul aerian NATO” sau „spaţiul UE” – atunci cînd vorbim despre cer şi pămînt românesc? Noi ne dăm seama, oare, de sensul acestor exprimări? Ah, Vadime, trezeşte-te, odată!

DRAGOŞ DUMITRIU

 

Murdărirea simbolurilor naţionale trebuie urgent pedepsită!

COMENTARII DE LA CITITORI