Scapă-mă, Doamne, de (aşa) prieteni!

in Editorial

Motto: „Mă pot încrede mai mult în duşmani cinstiţi decît în prieteni falşi”.

Lorenzo de Medici

Ştiu, pe plan intern sînt frămîntări, principalul partid românesc seamănă cu o şerpărie în perioada înmulţirii – în cazul lor, a împărţirii –, nişte escroci şi nemernici au decis să-şi facă partid, guvernul nu ia măsuri contra celor care distrug ţara zi de zi, ba chiar o fac pe banii statului… În fine, chestii din astea, despre care putem spune, justificat blazaţi – şi ce e nou în toate astea?… Într-adevăr, blazarea e o caracteristică definitorie a celor care erau învăţaţi, acum zeci de ani, cu ,,avîntul revoluţionar” – dar atunci era epoca lui ,,Hei-rup”, în care se construiau uzine, cartiere, baraje, căi ferate, centrale energetice, centre civice, staţiuni turistice etc. etc. etc. – pe cînd acum e epoca în care ,,Europa finanţează”, ,,NATO ne apără”, ,,SUA ne învaţă”… Mai ţineţi minte celebra poezie a ,,disidentei” Ana Blandiana – ,,Sîntem un popor vegetal…”. În anii ‘80, cînd talentata poetă scria, era o viziune… care se adevereşte prin aceşti ani. Apropo, ce mai face Blandiana – că pe atunci scria volumele care vor rămîne după ea, în istoria literaturii. Da, atunci, în ,,dictatură”, scria, crea valoare – ulterior, în dictatură, a mitingit, a făcut politică… adică a făcut precum România, adică… nici ea nu ştie exact ce.

Săptămîna aceasta, dedic editorialul ,,prietenilor” noştri. Americanii ar fi băgat-o pe Udrea după gratii – nu e doar un zvon, pentru că nimic nu se petrece în micuţul stat fără controlul SUA (sau a unei aripi din complicatul sistem imperialist).

Adică ,,partenerii” nu au interesul ca Nuţi să dea în vileag, în public, ceea ce s-a petrecut după 2005, cînd EI au pus mîna pe decizie, prin – şi datorită – lui Băsescu. Mijloacele folosite? Crearea de instituţii ,,tunate” cu puteri excepţionale, puternic susţinute de Serviciile americane, CIA şi FBI, de media internaţională, de ambasade, de politicieni americani, de multe cozi de topor. Metode? Arestări abuzive, inclusiv ale copiilor, ale familiei, ascultări şi filaje incredibile, execuţii publice prin presă, deci democraţie totală. Păstrînd proporţiile şi mijloacele epocii, cam aşa au practicat cu nativii americani, pe care i-au închis în rezervaţii – şi asta inclusiv în Secolul XX.

De fapt, România e un fel de rezervaţie, în care… ce mai e românesc? Decizia la orice nivel? Mai deloc… Economia? Preluată… Energia? Cernavodă e a americanilor, Europa ne-a impus închidere minelor… Cultura? Eminescu nu e cool, Cioran e legionar, restul sînt comunişti… Istoria? Un şir de vinovăţii, culminînd cu recenta plasare pe locul 2 după Germania nazistă, în topul celor care au ucis evrei… Limba? Uitaţi-vă pe ,,mediile de socializare” sau la creşterea imensă a abandonului şcolar… Credinţa? Nicicînd esenţa, spiritul nu au fost atît de atacate, vezi reacţia populaţiei la Referendum… Tradiţii? Da, filme cu gay la Muzeul Ţăranului… Societatea? Insulte fără limită în public, în presă, faţă în faţă, profesori bătuţi şi înjosiţi de copii, încăierări sîngeroase în trafic, dar şi în şcoli, confruntări în plină stradă între bande de interlopi, manifestanţi ,,intelectuali” care strigă ,,Muie” şi ,,Puşcărie”… Droguri? Da, la toate nivelele… Modele? Mafioţi, şmecheri, nebuni, isterici care protestează la orice, dar cu steagul SUA şi UE… Adică asta e România de azi!

Iar dacă stai să te gîndeşti, totul a plecat de la o mare minciună, lansată prin 2003, adică exact de cînd am intrat în NATO, iar ,,partenerii” trebuiau să preia controlul. Minciuna se numeşte ,,corupţia” – sau ,,România e cea mai coruptă ţară din lume”! Cu această minciună s-au cîştigat alegerile din 2004, moment în care România, cu toate defectele lui Adrian Năstase, era pe un drum mult prea demn, prea independent pentru ,,parteneri”. Cum era şi premierul Adrian Năstase, singurul de după 1989 care îi trata de la egal la egal pe liderii lumii – şi care avea un plan clar: (România) să nu aibă limite în materie de relaţii diplomatice şi economice. Or, asta nu convenea, relaţiile României trebuiau stabilite de la Washington, cîteodată de la Bruxelles, aşa că a apărut ,,corupţia”. Adică DNA, puşcării, distrugerea liderilor români, în frunte cu Adrian Năstase. Aşa au apărut ,,valori occidentale” ca Elena Udrea, Bogdan Olteanu, Roberta Anastase, Laura Kövesi, Alina Bica, Dacian Cioloş, M.R. Ungureanu, Sebastian Ghiţă…

Ion Cristoiu remarca recent că această preocupare – această teamă – a românilor pentru corupţie a apărut nejustificat şi brusc, deci are caracteristicile unei teme induse (din exterior). Şi aşa şi este, iar acum cîteva zile un document a dovedit-o clar! ,,Ce ştie UE despre corupţia din fiecare stat membru dar NU ne mai spune – de ce DOAR România este ţinta criticilor, şi cum arată clasamentul corupţiei din UE?”, întreba cunoscutul realizator TV Răzvan Dumitrescu, cel care a prezentat ,,Raportul anticorupţie al Uniunii Europene”, apărut la începutul lui 2014. Un document în care apare un ,,clasament al corupţiei” şi care dă peste cap propaganda anti-România. Astfel, la capitolul ,,Percepţia oamenilor (a cetăţenilor UE) faţă de corupţie”, pe primele locuri – surpriză! – nu e România, ci chiar ţări despre care se vorbeşte de bine în acest sens: Portugalia – 90%, Slovenia – 91%, Spania – 95%, iar Italia – 97%! Mai mult, din documentul UE, în România percepţia nu a fost niciodată mai mare de 53%! Poate şi mai relevantă este analiza ,,percepţiei firmelor care-şi desfăşoară activitatea în zona UE”, deci a celor care se presupune că dau piept cu corupţia de stat. Şi, din nou surpriză: Cehia – 71%, Portugalia – 68%, Grecia şi Slovacia – 66% şi… România – ia-o de unde nu-i! ,,România nu e nici măcar în coada clasamentului”, observă Răzvan Dumitrescu. Şi atunci, de unde apariţia sloganului ,,continuarea luptei anticorupţie” în toate discursurile UE, SUA, NATO? De ce ,,încetarea luptei împotriva corupţiei” este pe primul loc în topul reproşurilor venite din partea aceloraşi ,,parteneri”? Simplu – minciuna, ipocrizia acestora se traduc printr-un singur cuvînt: şantaj. Sau presiune în vederea şantajului – pentru diverse beneficii ale structurilor numite, ale firmelor multinaţionale care constituie fundamentul acelor structuri… În rest, e bătaia de joc a Washington-ului şi Bruxelles-ului la adresa României, cu un singur scop: ţinerea României în starea de vinovăţie, de auto-acuzare, de creare a sentimentului de neputinţă românilor – dar şi de a-i face să se acuze şi chiar să se urască între ei! Străinii trebuie să ne conducă – iar primul pas a fost chiar ,,neamţul”, Iohannis! Un pic de sinceritate: cît a contat faptul că era primarul (de succes) al unui municipiu de dimensiuni modeste – şi cît a contat faptul că e neamţ? Că e din neamul pe care-l considerăm modelul bunei guvernanţe? Cu alte cuvinte, strategia ,,partenerilor” a reuşit. Sigur, acum există tensiuni între ,,parteneri”, dar important pentru toate părţile este ca noi să rămînem în stadiul de ,,rezervaţie”. Sau ,,colonie”, deşi… cred că trebuie să reevaluăm dacă ne mai calificăm pentru acest statut. Mă gîndesc la noua nebunie lansată de George Maior şi Mihai Fifor chiar de la Washington, ca SUA şi NATO să relocheze centrul de greutate al bazelor militare către est, adică la noi! În Occident sînt sute de baze militare SUA (NATO), ori asta ar însemna o veritabilă ocupaţie militară. Acesta să fie viitorul?

Anul Centenarului vine cu asemenea realităţi – pare că am parcurs un centenar de la 1918… dar înapoi, cînd încă eram sub fanarioţi, cînd societatea se purta după modă străină, copiii învăţau în altă limbă, domnii erau puşi de la împărăţie, iar apărarea era asigurată de imperiu, de fapt, ţările române erau obligate să participe la conflictele stăpînului. Cam aşa e şi cu partenerii de azi – sau ,,prietenii” – pentru care parcă s-ar fi inventat proverbul din titlu…

DRAGOŞ DUMITRIU

COMENTARII DE LA CITITORI