Scriitori români care s-au sinucis din dragoste

in Lecturi la lumina ceaiului

Pantazi Ghica, Alexandru Odobescu, Ilarie Voronca, Luca Gherasim şi Paul Celan sînt cei mai cunoscuţi poeţi şi prozatori români care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste. „Fiecare carte scrisă este ca o sinucidere amînată”, spunea marele filosof Emil Cioran. Pentru mai mulţi scriitori români, dragostea neîmpărtăşită a fost, însă, mai puternică decît atracţia scrisului. Atît de puternică, încît au ales să-şi ia adio de la viaţă.
pag 9 scriitori romani 1
„Urîciunea fără suflet”, îndrăgostitul fără noroc
Primul din galeria acestor autori nefericiţi este fratele lui Ion Ghica, Pantazi, un personaj care a fost făcut celebru de Eminescu. Fără a-i da numele, acesta l-a descris, în ,,Scrisoarea III”, drept „urîciunea fără suflet, fără cuget, negru, cocoşat şi lacom”. Prozatorul şi publicistul român Pantazi Ghica face parte din categoria celor fără noroc în dragoste. „Mare amator de aventuri galante, Pantazi şi-a creat un renume mai degrabă prin prisma relaţiilor dezmăţate pe care le-a avut după ce a pierdut-o pe Wanda, cea care l-a făcut bărbat şi despre care credea că este sufletul său pereche, deşi îi despărţeau ani buni de viaţă. După această mare dezamăgire, Pantazi cade într-o depresie şi caută să se trateze prin desfrîu”, povesteşte istoricul Dan Falcan. Următoarea femeie care avea să-l obsedeze pe Pantazi este Ilinca Arnoteanu, din cauza asemănării izbitoare cu neuitata iubire, Wanda. De altfel, el îi şi cere mîna, dar aceasta moare, la scurt timp, doborîtă de scarlatină. Copleşit de depresie, Pantazi îşi va lua şi el curînd viaţa, la vîrsta de 51 de ani, după ce înghite un pumn de pastile recomandate pentru demenţă.
pag 9 scriitori romani 2
Al. Odobescu s-a sinucis cu morfină din cauza unei profesoare
Aceeaşi soartă tristă a avut-o şi colegul său de generaţie, Alexandru Odobescu, un personaj enciclopedic al culturii noastre, pentru care ultimii ani de viaţă au fost un adevărat infern. Scriitorul, căsătorit cu Alexandra (Saşa) Prejbeanu, fiica naturală a Ruxandrei Băleanu şi a contelui rus Pavel Kiseleff, s-a îndrăgostit cu patimă de Hortensia Racoviţă, o profesoară de geografie cu 30 de ani mai tînără decît el.
La 60 de ani, Odobescu a crezut că şi-a întîlnit sufletul-pereche. Cum nu şi-a putut reprima sentimentele pentru tînăra profesoară, a fost nevoit să recunoască în faţa soţiei că iubeşte altă femeie. În plus, viaţa i-a fost îngreunată şi de durerile fizice pricinuite de gută.
Soţia scriitorului, impresionată de suferinţa acestuia, l-a lăsat să-şi trăiască ultimele clipe din viaţă aşa cum şi-a dorit, alături de Hortensia. Doar că, între timp, profesoara l-a părăsit pe Odobescu, iar acesta nu mai găseşte nici un motiv să trăiască şi se omoară, luînd o supradoză de morfină, nu înainte, însă, de a lăsa un bilet de adio. „Cugetă, te rog, şi spune tuturor că nebun n-am fost, dar că, cu inima mea peste fire simţitoare, am căzut pradă uşurinţei şi vulgarităţii simţurilor unei fiinţe fără inimă, fără conştiinţă, lipsită chiar de acea pătrundere de minte ce-ar fi făcut dintr-însa o zînă inspiratoare a mult-puţinelor mele facultăţi intelectuale. A fost adevăratul mormînt al inteligenţei, al iluziilor, ba chiar şi al vieţii mele!”, a scris Odobescu în biletul de adio.
pag 9 scriitori romani 3
Ilarie Voronca s-a spînzurat din cauza unei actriţe
Bîntuit de amorul pentru două femei a fost şi poetul Ilarie Voronca (numele real, Eduard Marcus). Acesta şi-a lăsat casa din Bucureşti, de pe Strada Parfumului, pentru a pleca la Paris, acolo unde a şi cunoscut-o pe Colomba, căreia i-a jurat dragoste eternă. Asta pînă a întîlnit o actriţă franţuzoaică „fatală”, care i-a furat minţile. O iubire neîmpărtăşită, ce i-a alimentat dorinţa pentru moarte. Astfel că, la scurt timp după ce se întoarce dintr-o călătorie în România, unde ţinuse o conferinţă la Cercul Militar, poetul, care în acel timp lucra la „Manualul perfect al fericirii”, şi-a pus ştreangul de gît.
Paul Celan s-a aruncat în Sena1349_NET
Unii ar putea spune că e un destin tragic să fii poet în limba franceză. Un exemplu în acest sens îl dă scriitorul Paul Celan (născut la Cernăuţi, într-o familie de evrei germanofoni). El s-a aruncat în Sena, exact cum avea s-o facă prietenul său, Luca Gherasim, cel care, în 1994, a ales să moară astfel la vîrsta de 80 de ani, lăsînd următorul mesaj: ,,În această lume, poeţii n-au ce căuta”.
Celan a locuit ani buni la Bucureşti, însă, ulterior, a plecat la Viena. Pentru el, problemele sentimentale au început după ce s-a mutat în oraşul muzicii, loc în care s-a îndrăgostit de o jună scriitoare, căreia îi umplea casa cu flori de mac şi-i scria poeme cu versuri fără perdea: „Ochiu-mi coboară-n adînc spre sexul iubitei./ Ne privim, spunem întunecimi,/ Ne iubim precum macul, şi cu memoria/ Adormim ca vinul în scoici,/ Precum marea în raza de sînge a Lunii” (,,Corona”, 1952).
Relaţia lor nu durează foarte mult; Celan ia de nevastă o altă tînără scriitoare, care mai tîrziu îi intentează un proces de plagiat. Ba mai mult, îl acuză că a încercat să o violeze în somn. Depăşit de situaţie, Paul Celan intră într-o depresie puternică. „Nervii mei sînt nişte bieţi nervi. La asta se adaugă o presiune psihologică à la longue”, i se confesa el lui Petre Solomon, în 1962. Patru ani mai tîrziu, starea de sănătate a scriitorului devine deplorabilă, motiv pentru care este internat într-un ospiciu, iar Emil Cioran consemnează acest lucru: „Am aflat că P. Celan a fost internat într-un ospiciu după ce a încercat să-şi omoare nevasta”. Tot Cioran vine şi cu anunţul morţii poetului: „Paul Celan s-a aruncat în Sena. I-au pescuit cadavrul lunea trecută. Acest om fermecător şi insuportabil, feroce, cu accese de blîndeţe, la care ţineam şi de care fugeam, de teamă să nu-l rănesc, căci totul îl rănea”.

Sursa: Gorj Domino

COMENTARII DE LA CITITORI