Secera şi ciocanul (10)

in Polemici, controverse

Cea mai mare greşeală a lui Nicolae Ceauşescu a fost faptul că a lansat-o în politică pe ELENA, soţia lui, care a ajuns prim-viceprim-ministru şi membru al Comitetului Politic Executiv, de deciziile ei depinzînd unele măsuri importante. ELENA CEAUŞESCU a făcut tot ce a putut ca să-l izoleze pe şeful statului de orice persoană care l-ar fi putut influenţa. Astfel, au fost înlăturaţi ALEXANDRU BÂRLADEANU, cel care a gîndit politica economică a României după cel de al doilea război mondial, aducînd ţara în echilibru şi asigurînd o creştere economică reală. În 1964, BÂRLADEANU a avut cuvîntul decisiv cînd a refuzat să transforme ţara într-o „Cenuşereasă“ a CAER-ului, avînd şi disensiuni cu liderii PCUS, inclusiv cu LEONID BREJNEV, atunci cînd a încercat să recupereze Tezaurul ROMÂNIEI, pe care Nicolae Titulescu îl trimisese în Rusia, în anii 1916-1917. După decembrie 1989, BÂRLADEANU a declarat în presă că, în viaţă, el şi CORNELIU COPOSU au luptat pe baricade diferite, dar cel care a avut dreptate a fost COPOSU. Au mai fost înlăturaţi Gheorghe APOSTOL, PAUL NICULESCU-MIZIL, ION Gheorghe MAURER, ŞTEFAN ANDREI, CHIVU STOICA, VIRGIL TROFIN etc. Doar prin Cabinetul 2, adică al „tovarăşei“, era permis accesul la Cabinetul 1 (al lui Nicolae Ceauşescu). Măsurile antipopulare pe care le-au luat cei doi i-au înrăit pe români. Deşi se ştia că ELENA CEAUŞESCU este capul tuturor răutăţilor, lumea îl condamna pe NICOLAE CEAUŞESCU, pentru că se complăcea şi în deşănţatul cult al personalităţii, astfel că soţii Ceauşescu „şi-au săpat singuri groapa“.
Revoluţie sau lovitură de stat, ce-a fost încă nu s-a aflat. Sute de eroi şi-au dat viaţa în decembrie 1989, crezul lor fiind al tuturor. În sfînta zi de CRĂCIUN, Steaua de la Răsărit a vestit naşterea pruncului ISUS, iar noi ne-am răstignit înainte de a ne fi născut, cînd pămîntul s-a înroşit cu sîngele celor împuşcaţi, care, de fapt, nu se luptau cu nimeni şi erau învinşi de SERAFIMI cam pestriţi. În cele din urmă, de dincolo de moarte, Duhul Sfînt, în chip de porumbel, a aprins cu ciocul lumini din ţărîna trupului stins, dar un blestem de a nu ajunge nicăieri, ne-a prăbuşit în vid, suspendaţi liber în aerul static. În prima proclamaţie a Revoluţiei se spunea: „A sosit ceasul descătuşării noastre. Să punem capăt foamei, frigului şi întunericului, care ne stăpîneşte de 25 de ani. Să punem capăt terorii dezlănţuite de dictatura ceauşistă, care a adus poporul în pragul deznădejdii. Am rămas ultima ţară din Europa în care mai persistă coşmarul stalinist amplificat de o conducere incompetentă şi răuvoitoare. Să arătăm că noi, „CEI DIN URMĂ, VOM FI CEI DINTÎI“… (Jurnalul Naţional, 11 dec.2007). Dacă, noi, „cei din urmă, am ajuns cei dintîi“ după 25 de ani de democraţie, e dreptul fiecăruia să judece. După opinia mea, România, fiind guvernată după interese şi după „Adevărul Matematic“, între cele două perioade se poate pune semnul = (egal). Rău atunci, mai rău acum, pentru majoritatea dintre noi. În beţia libertăţii a nins cu promisiuni, însă izbucnirea de culori întunecate s-a înfipt adînc în aşteptări neonorate. Cu ochii fixaţi în speranţă, vom da vacanţă gîndurilor dintre tristeţe şi durere pentru a nu ne da seama că, între timp, de atîta aşteptat, ne-am măcinat. În secolul care a trecut, ani îndelungaţi am fost îmbrăcaţi în Mantia roşie din EST. Dar Mantia s-a tocit şi ne-am îndreptat spre VEST. Deşi avem nevoie de o mantie nouă, VESTUL „se face că plouă“. Degeaba vîntul din EST a bătut spre VEST, pentru că nu pot fi împreună. Secolul care a trecut şi cel care a-nceput şi-au pus amprenta pe HOŢIE, CRIME, PROSTITUŢIE, TEROARE, OAMENI FĂRĂ SPERANŢĂ plecaţi într-o altă ţară, pribeagi, urcînd GOLGOTA pe urmele lui CHRIST. Păsările migratoare privesc înspre soare cu disperare. Oare unde e pădurea? Cuibul unde să
şi-l mai facă pentru că n-a rămas nici măcar o cracă. Crengile s-au uscat, doar ciotul a rămas. Şi parcurile s-au „evaporat“, iar vilele au apărut ca ciupercile pe peluze. Şi, mereu e zarvă mare între iniţiale: P.N.L., P.D., U.D.M.R., P.S.D., etc. etc. stc. S-au certat, s-au ameninţat, şi cîte nu s-au întîmplat. De toate, iar noi tragem la păcate. Dracula, din Castelul BRAN, pune ban pe ban. De sînge roşu s-a plictisit, acum vrea sînge albastru. Şi a sosit un PRINŢ, cu pretenţia ca un sfert din întreaga Românie să-i fie moşie. Democraţia din România pare un COPIL ÎN FAŞĂ care nu are naşă, dar are NAS , ca să respirăm aer poluat. Pentru că în loc de cap, a crescut un dovleac. Ochii din cap s-au implantat în dovleac, iar în creier a fost semănată o sămînţă de dovleac. Dovleacul crede că doar el vede, iar capul – că doar el luminează. Tîmplele se încing, apoi se aprind, dar prostia arde ca o rază. Iată, asta-i BOSTANIADA!

(va urma)
LILIANA TETELEA

COMENTARII DE LA CITITORI