constitutie

Sfidarea Constituţiei României – cheia de boltă a revizioniştilor unguri (4)

in Alte știri

În legătură cu includerea unui capitol privind limba folosită în Ţinutul Secuiesc, ziariştii Sebastian Zachmann şi Alina Boghiceanu îi trimit pe cititori, mai ales pe iredentiştii revizionişti maghiari, la articolul corespunzător (13) din Constituţia României, în care se spune: „În România, limba oficială este limba română”. În ciuda clarităţii evidente a articolului, deputatul maghiar Marton Arpad se arată nemulţumit şi nelămurit, declarînd: „România a ratificat Carta limbilor regionale, care le dă dreptul maghiarilor să folosească limba maghiară ca limbă oficială în Ţinutul Secuiesc”. În ziarul „Adevărul” se evidenţiază faptul că revizioniştii unguri trec cu vederea, cu bună-ştiinţă, documente internaţionale din care ar putea înţelege un lucru important: „Carta limbilor regionale nu intervine peste limba oficială a unei ţări, ci doar permite ca anumite comunităţi să folosească limba de baştină, însă nu în acte oficiale”. De asemenea, în materialul publicat în „Adevărul“, se mai arată că în Legea Fundamentală a României există un articol din care reiese că minorităţile naţionale sînt ajutate să-şi folosească limba. Iată ce se afirmă în articolul reprodus în ziar: „În unităţile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinînd unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă, se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale, respectiv în scris şi oral, în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu servicile publice deconcentrate”.

Cei doi ziarişti sesizează faptul că autorii proiectului de autonomie, document anticonstituţional şi antiromânesc, introduc, în limbajul administrativ (stilul administrativ) noţiuni inexistente în Constituţia României, „dar care trebuie să reglementeze administraţia locală”: consiliul regional şi executivul regional, ceea ce înseamnă, încă o dată, sfidarea Constituţiei României, întrucît în art. 121 se menţionează: „…autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sînt consiliile locale alese şi primarii aleşi”. Şi dacă într-un articol următor din Constituţie se spune că „prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice”, în documentul elaborat de UDMR se scrie altfel: „Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale la nivel regional din Ţinutul Secuiesc”. Putem observa că revizioniştii unguri, pe ici, pe colo, copiază pe dos prevederile din Constituţia României, pentru că ei sînt gata să facă o alta, ca model. Parlamentarul Korody Attila s-a şi pronunţat: „Constituţia României nu este funcţională” (am redat din memorie – n.m.).

Oprindu-ne, pe scurt, la noţiunile pe care revizioniştii unguri ţin, cu tot dinadinsul, să le accepte limba română, considerăm că trebuie reţinut faptul că publicaţiile patronate de scriitorul, istoricul şi ziaristul dr. Comeliu Vădim Tudor, revista „România Mare” şi ziarul „Tricolorul”, de cîţiva ani. arată că noţiunile de „ţinut”, „regiune”, acum, şi cele de „consiliu regional”, „executiv regional” ş. a. nu sînt prezente pe teritoriul României.

Sfîrşit

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI