SINDICATELE ŞI PENSIONARII SÎNT ALĂTURI ŞI SPRIJINĂ PRM

in Lecturi la lumina ceaiului

SCRISOARE DESCHISĂ

În atenţia membrilor componenţi ai:
Uniunii Generale a Sindicatelor din România – UGSR
Federaţiei Naţionale Solidaritatea a Pensionarilor din România – FNSPR

Doamnelor
şi domnilor colegi,
Pentru cei care, din diverse motive, nu au intrat în posesia email-ului din 20 noiembrie 2016, vă aduc la cunoştinţă că, contrar forţelor potrivnice UGSR şi dintre acestea mai cu seamă cele din interior, în data de 17 noiembrie 2016, a fost confirmată Decizia Definitivă privind validarea Congresului UGSR din 19 iulie 2014. Cu două sentinţe favorabile pronunţate de instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, şi una pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în cel de-al doilea ciclu procesual, în urma apelului în anulare a Deciziei definitive a CAB nr. 399 A/ 27.05.2016, introdus de un grup de persoane în numele UGSR, instanţa a respins apelul şi Decizia a rămas definitivă.

Dragi colegi,
În ultimii 4 ani, atît în UGSR, dar şi în Federaţia Naţională Solidaritatea a Pensionarilor din România, ne-am confruntat cu situaţii grele, deosebit de grele. A trebuit să facem faţă ameninţărilor, dar şi acţiunilor, de-a dreptul duşmănoase, îndreptate împotriva UGSR şi a noilor organe de conducere validate de Congresul din iulie 2014, prin voinţa tuturor structurilor sindicale din componenţa UGSR, exprimată de cei peste 100 de delegaţi participanţi la invocatul forum suprem de conducere – CONGRESUL.
Acelaşi grup de persoane, exclus din structura UGSR, a acţionat şi a obţinut chiar o sentinţă la Tribunalul Ilfov privind persoana juridică CONFEDERAŢIA GENERALĂ A MUNCII – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA – CGM-UGSR. Aceasta reprezintă cea mai grăitoare dovadă de sfidare a întregii mişcări sindicale din România, dar şi a celor peste 3,7 milioane de pensionari proveniţi din Asigurările Sociale de Stat, adevăraţii făuritori ai imensului patrimoniu al UGSR, clădit în generaţii de salariaţi prin cotizaţia sindicală.
Împotriva acestei nedrepte sentinţe judecătoreşti, Uniunea Generală a Sindicatelor din România – UGSR, dar şi celelalte confederaţii sindicale, au făcut apel pentru anularea Sentinţei nr. 1.450 pronunţată şi redactată cu celeritate de Tribunalul Ilfov, iar la termenul din 23 noiembrie a.c., s-a amînat pentru 15 februarie 2016, dosarul respectiv, la data judecării cauzei fiind la alte instanţe. Oricum, Sentinţa Tribunalului Ilfov cu privire la CGM-UGSR şi aplicarea ei este suspendată, ca urmare a unor decizii de instanţă definitive pînă la judecarea apelurilor.
Pentru Federaţia Naţională Solidaritatea a Pensionarilor din România, principala problemă cu care ne-am confruntat, de la înfiinţare şi pînă în prezent, este legată de refuzul nejustificat al Consiliului Naţional al Persoanelor Vîrstnice ca această federaţie a pensionarilor, reprezentativă la nivel naţional, să nu fie primită în organismul vîrstnicilor (Consiliul Naţional al Persoanelor Vîrstnice – CNPV). Astfel, s-a furat dreptul celor mai săraci dintre pensionari să primească sumele acordate de Guvernul României cu prilejul Zilei de 1 octombrie, Ziua Internaţională a Pensionarilor şi Persoanelor Vîrstnice.
Prin neacceptarea în CNPV se urmăreşte destrămarea acestei federaţii de pensionari, ştiut fiind faptul că, prin tot ceea ce întreprinde conducerea ei, militează pentru drepturile pensionarilor. Numai în acest an, conducerea FNSPR a avut 3 întîlniri cu cei doi miniştri, Claudia Ana COSTEA şi Dragoş PÎSLARU, s-a pichetat Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vîrstnice, precum şi Guvernul României, unde, de asemenea, s-au purtat discuţii de către conducerea federaţiei cu ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, d-na Violeta Alexandru. Din păcate, toate aceste demersuri nu s-au finalizat cu rezultatele pe care, justificat, contam.
Rău este că, asemenea greutăţilor cu care noi ne-am confruntat în UGSR şi FNSPR, ţara însăşi, în cei 26 de ani de „democraţie“, cu accente notabile în ultimii ani, a fost teatrul unor acţiuni vizibile, înteprinse cu intenţie şi bună-ştiinţă, soldate cu degradarea vizibilă a vieţii Poporului Român.
Spune mult sau aproape totul faptul că astăzi:
* Nu a mai rămas aproape nimic din potenţialul economic autohton;
* Au fost încurajate şi sprijinite întreprinderile multinaţionale, în defavoarea clară a întreprinderilor româneşti, fie ele mari, unele de importanţă naţională, strategică chiar, întreprinderi mijlocii sau mici, care sînt pe cale de dispariţie;
* Este de-a dreptul revoltătoare informaţia care penetrează în această perioadă în spaţiul public, că în cei 27 de ani de democraţie în România, Statul Român, prin diverse forme şi mijloace, a pierdut peste 1.000 de miliarde de euro;
* Milioane de români au luat calea pribegiei, în căutarea mijloacelor de subzistenţă, cu toate consecinţele, unele dintre cele mai dramatice;
* Băncile nu mai aparţin românilor;
* Baza de materii prime şi industria prelucrătoare este în mîna concernelor şi corporaţiilor străinilor;
* Foarte grav, 40% din suprafaţa arabilă a ţării este VÎNDUTĂ străinilor;
* Românilor aproape că le este frică să vorbească de sentimentele înălţătoare care i-au animat veacuri de-a rîndul, cum sînt dragostea de ţară, apărarea pămîntului strămoşesc, patriotismul şi unitatea Poporului Român;
Iată de ce, la propunerea unor structuri sindicale din componenţa UGSR, dar şi din partea organizaţiilor de pensionari din cadrul Federaţiei Naţionale Solidaritatea, cel pe care dvs. l-aţi ales preşedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din România – UGSR şi preşedinte al Federaţiei Naţionale Solidaritatea a Pensionarilor din România – FNSPR, a acceptat să candideze pentru SENATUL ROMÂNIEI la actualele alegeri parlamentare.
Astfel, am fost validat în fruntea listei pentru Senat în judeţul Mehedinţi şi am optat pentru un partid apărut pe eşichierul politic după evenimentele din anul 1989, şi acesta este partidul care:
* nu a avut contribuţii de nici un fel la acţiunea de distrugere voită a tot ceea ce s-a construit, cu bune şi cu rele, în ţara noastră, dar s-a construit;
* a militat constant pentru creşterea nivelului de trai în Româna şi s-a situat în fruntea luptei împotriva degradării vieţii românilor;
* s-a opus, cu vehemenţă, acţiunilor care vizau fragmentarea României, acţionînd, de fiecare dată, pentru menţinerea unităţii şi stabilităţii ţării noastre;
* s-a opus şi a luat poziţie împotriva desfiinţării industriei, a ramurilor producătoare de materii prime şi energetice;
* s-a opus exodului de forţă de muncă, în cele mai multe cazuri înalt calificată, a specialiştilor şi, în general, a persoanelor cu studii superioare, pentru care Statul Român a făcut cheltuieli imense.
PARTIDUL ROMÂNIA MARE
este cel care a fost, există şi va dăinui în viaţa politică românească şi care:
* a fost şi a rămas un partid autentic naţionalist, dar care este reformat, întinerit şi militează pentru promovarea principiilor democratice europene, dar în folosul României şi al românilor;
* nu a fost şi nu este un partid xenofob, aşa cum intenţionat şi cu rea-credinţă uneori a fost catalogat, şi aceasta cu intenţia clară de a-i scădea din popularitate şi anvergură, atît în interior, cît şi pe plan extern;
* nu a cultivat şi nu cultivă ura între oameni, indiferent din ce clase sociale şi religii fac parte, indiferent cărei etnii sau naţionalităţi aparţin; dintotdeauna, PRM a respins şi respinge, cu fermitate, falsa etichetare că este împotriva maghiarilor. Realitatea rămîne aceeaşi, Partidul România Mare stimează, în egală măsură, pe cetăţenii români de naţionalitate maghiară, pe ceilalţi cetăţeni din România care aparţin altor naţionalităţi, ca şi pe cetăţenii români;
* Partidul România Mare, prin doctrina sa, prin programele stabilite doreşte, cu adevărat, stoparea declinului economic, revigorarea vieţii economice, în general, prin promovarea, cu prioritate, a potenţialului economic autohton şi nu se opune pătrunderii capitalului şi investiţiilor străine în România, dacă acestea sînt şi în folosul Statului Român şi, implicit, al Poporului Român;
* PRM doreşte şi militează neîncetat pentru revenirea în ţară a românilor, ca această forţă de muncă să fie folosită pentru consolidarea potenţialului economic al României, dar cu plata la nivel european a acestei forţe de muncă;
* PRM doreşte, cu adevărat, stabilitatea economico-financiară a României, militează pentru salarii decente pentru munca prestată în România;
* PRM va lupta continuu pentru înlăturarea tuturor erorilor, greşelilor grave din învăţămîntul românesc, cît şi din sistemul sanitar, care, pe termen lung şi mediu, au generat mari neajunsuri dezvoltării în condiţii normale a societăţii româneşti;
* PRM va milita pentru pensionari ca punctul de pensie să devină neîntîrziat la 45% din salariul mediu brut pe economie, ştiut fiind faptul că pensionarii au fost furaţi, pur şi simplu, prin neaplicarea prevederilor legale privind valoarea de 45% a punctului de pensie din salariul mediu brut pe economie. Astăzi, conform cuponului de pensie, valoarea punctului de pensie este de 871 de lei, ceea ce reprezintă 32,64% din salariul mediu brut pe economie, care, în prezent, este de 2.670 de lei. Dacă
valoarea punctului de pensie ar fi fost, conform legii, de 45%, azi ar reprezenta 1.294 lei, deci cu 423 de lei mai mare.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

IANCU MARIN,
Preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România
Preşedintele Federaţiei Naţionale „Solidaritatea“ a Pensionarilor din România

COMENTARII DE LA CITITORI