Şoferi grăbiţi – şoferi lichele

in Lecturi la lumina ceaiului

 

Nu o dată am asistat la scene terifiante în spaţiul public, între şoferii-lichele şi oamenii care traversau corect pe trecerea de pietoni, respectînd, cu stricteţe, culoarea verde a semaforului. Şoferii, care mai de care mai guralivi, încercau să explice, fără minimă decenţă în limbaj, că nu ei sînt de vină şi nici maşinile lor turate la viteză maximă, fără să ia în seamă, însă, că oricînd pot produce un dezastru, ceea ce s-a întîmplat, şi nu doar o dată, pe şoselele Patriei. Deşi realitatea este arhicunoscută, parcă e un făcut, unii şoferi calcă mai abitir pedala de acceleraţie, întrecîndu-se într-un cros al morţii, pornind de la premiza că lor nu li se poate întîmpla nimic. Ghinionul rămîne ghinion pentru toată lumea, atît pentru noi, ca pietoni care respectăm regulile de circulaţie, cît şi pentru şoferii care încalcă, în mod flagrant, să nu zicem fără discernămînt, aceste reguli. În acest mod se produc accidentele, unele mai grave decît altele, în mai toate cazurile soldîndu-se cu morţi, uneori foarte mulţi. În cele mai multe dintre împrejurări sînt vinovaţi şoferii, care, în zelul şi faima bolizilor lor, lasă fără suflare oameni fie pe caldarîm, fie prinşi între fiarele contorsionate. De plătit nu ştim cine plăteşte pentru pierderile umane şi cele materiale, care, de multe ori, se ridică la sume ce întrec imaginarul. Numai Dumnezeu o poate face, prin mîngîierea sufletelor celor nevinovaţi, copii, bătrîni, părinţi, sau femei gravide. Oare în lumea de dincolo sînt alte reguli şi legi?! Poate că acolo judecătorul este cel al conştiinţei şi al respectului divin, în favoarea dreptăţii omului umilit în această lume. În mai toate cazurile, omul este cel care suferă, pornind de la cel în cauză pînă la familie şi prieteni, la societatea în care trăim. Nu înţelegem, însă, de ce trebuie să ne hazardăm cînd sîntem la volan, fără să ţinem seama de un lucru elementar: noi trebuie să conducem maşina, şi nu invers. Oare uităm, băgînd cheia în contact, că punem în funcţiune un motor de zeci de cai-putere, care trebuie struniţi cu atenţie sporită, şi nu lăsaţi să alerge ca în junglă, punînd în pericol viaţa celorlalţi companioni de drum? Responsabilitatea în circulaţie revine, în egală măsură, fiecăruia dintre noi, atît şoferi, cît şi pietoni. Şoferul să apese pe pedală doar atît cît îi permite legea, iar pietonul să nu grăbească pasul prin locuri nepermise, nu de alta, dar nenorocirea vine cînd nu te aştepţi. Păcat. Mare păcat. Totul poate fi evitat dacă ţii la viaţa ta şi la cei cu care te mărgineşti pe drumurile publice.

ION MACHIDON,

Preşedintele Cenaclului „Amurg sentimental”

COMENTARII DE LA CITITORI