State mafiote

in Lecturi la lumina ceaiului

 

Din 1989 statele ex-comuniste sînt în tranziţie spre state mafiote, consecinţă a eşecului refacerii unităţii creştine (vezi structurile crimei organizate din fosta URSS, din zona fostei Iugoslavii, din Bulgaria şi România). Dictatura de dezvoltare marxistă urmărea să ajungă din urmă şi să depăşească Occidentul, pe cînd Mafia ortodoxă se substituie Statului şi amînă, astfel, dialogul cu Roma, refacerea unităţii Est-Vest. Dictatura se baza pe sclavi, fără drept de mişcare şi cuvînt. Mafia continuă tradiţia Hoardei de Aur, a Byzanţului, a Despotului, dar fură de la Buget mai subtil, sub mantia aparent liberal-occidentală. În Parlament, în Guvern, în Justiţie, se află aleşii baronilor ortodocşi, care refuză, din moşi-strămoşi – prin crez – cultura occidentală şi care sînt dependenţi de crima organizată, de evaziune fiscală, de corupţie. Cîtă vreme ei cred în cel ce le împărtăşeşte aceeaşi credinţă, e de la sine înţeles că occidentalii nu-i cred – şi nu pot, n-au voie să-i ajute pe cei ce merg pe căi greşite. Aşa că ei se răzbună prin crimă organizată, prin paternalism. Din multitudinea de analize competente privind Statul mafiot (vezi gen. Aurel Rogojan, ec. Pavel Roman), incompatibilitatea milenară dintre ortodocşi şi occidentali e trecută mereu cu vederea.

Aşteaptă ortodocşii români hotărîrea lui Vladimir Putin, urmaşul împăraţilor celei de a III-a Rome, mai ales că e în război rece, sau pe aceea a Sfîntului şi Marelui Sinod Panortodox? Cu prim-miniştri infractori, românii nu se mai bucură de încredere şi simpatie în UE, mai ales că, astfel, au ieşit la iveală atît aversiunea pe care o au faţă de Occident, cît şi strategia lor subversivă, mafiotă. Neîncrederea Est-Vest e veche de 1.000 de ani, de 50 de ani s-a renunţat la anatemizarea reciprocă, dar după 1989 a început un dialog. Putin şi Sfîntul Sinod vor tăia, oare, nodul gordian al incompatibilităţii?

Mafia post-comunistă e vremelnică în Era globalizării; asta explică şi generozitatea UE/ NATO de a integra Bulgaria şi România în structurile lor.

Prof. dr. VIOREL ROMAN,

consilier academic al Universităţii

din Bremen

COMENTARII DE LA CITITORI