STENOGRAMA convorbirii dintre Nicolae Ceauşescu şi Papa Paul al Vl-lea (Vatican, 26 mai 1973) – (3)

in Așa vă place istoria

– Nicolae Ceauşescu: România se numără printre statele care creează condiţii bune pentru manifestarea tuturor cultelor religioase. De altfel, trebuie să ştiţi că, în România, sînt 14 culte. Acestea se bucură de toate drepturile şi aş putea chiar să vă spun că sîntem în relaţii bune cu şefii tuturor acestor biserici. În ceea ce priveşte Biserica Catolică, ea se bucură de toate drepturile. Sigur, sînt unele probleme care s-ar cere lămurite, şi sîntem pregătiţi să discutăm asupra lor. Noi dorim ca, la fel ca şi celelalte biserici din România, şi Biserica Catolică să se încadreze în viaţa poporului, să participe activ şi la bucuriile, şi la suferinţele poporului. În privinţa problemei la care v-aţi referit, însă, în mod special, aş dori să vă declar că noi considerăm această problemă pe deplin rezolvată. Istoria României este foarte frămîntată. Sigur, mi-e greu acum să mă refer la aceasta. Lupta pentru unitatea naţională a jucat un rol important, aş putea spune, vreme de secole. Unirea celor două biserici în cadrul Bisericii Ortodoxe noi o considerăm ca fiind o necesitate istorică, o necesitate a unităţii naţionale, şi trebuie să vă spun deschis că, în România, despre problema aceasta nimeni nu mai discută şi nu mai doreşte să discute. Eu umblu mult prin ţară. Mă întîlnesc şi cu muncitori, şi cu ţărani, şi cu intelectuali, inclusiv cu diferiţi şefi ai bisericii, dar şi cu preoţi simpli, din comune şi oraşe. De aceea am convingerea că tot ceea ce s-a înfăptuit cu mai mult de un sfert de secol în urmă constituie, de acum, o realitate de la care trebuie să pornim. Noi am fi bucuroşi că, în conlucrarea dintre România şi dvs., să pornim de la această realitate şi să găsim un limbaj comun. Sînt gata să iau în considerare reglementarea unor probleme pentru Biserica Catolică, astfel încît să se poată duce tratativele corespunzătoare. Am dori să avem relaţii mai bune. Apreciem rolul pe care îl joacă în viaţa internaţională Biserica Catolică, spiritul spre înnoire şi, de aceea, ne-ar face o mare bucurie să putem conlucra şi mai strîns.

– Papa Paul: Vom fi fericiţi să o facem. Permiteţi-mi două mici observaţii. Prima: ceea ce vă cerem noi este să definim poziţia catolicilor uniţi, de rit grec, fară ca aceasta să fie contrară unităţii. Acum aţi spus că sînt 12, 13 religii, însă noi nu vrem să constituim un element străin de Poporul Român. Nu dorim ca, prin aceasta, să afectăm pacea interioară în Republica România. În al doilea rînd, nu vrem, pentru moment, decît ca dvs. să luaţi în considerare acest lucru. Dvs. cunoaşteţi bine evenimentele interne şi ştiţi că anumite lucruri din interior nu pot ajunge în exterior spre a fi cunoscute. Papa vă roagă să luaţi în considerare această rugăminte.

– Nicolae Ceauşescu: Eu v-aş ruga să pornim împreună de la necesitatea de a nu crea greutăţi României, şi noi probleme.

Papa Paul: Am vrea să rezolvăm problemele care există, dar, vă repet, nu este momentul să tulburăm seninătatea acestei convorbiri, plină de respect.

– Nicolae Ceauşescu: Sper că timpul va ajuta mult la clarificarea tuturor problemelor.

– Papa Paul: Noi avem încredere în timpul care trece, şi providenţa ne spune că rezolvarea se găseşte şi în bunăvoinţa celor care guvernează.

Nicolae Ceauşescu: Bunăvoinţă trebuie să fie de ambele părţi. Sîntem dispuşi ca, lăsînd la o parte problemele care pot, la un moment dat, să nu fie convergente, să ne ocupăm de acele probleme pe care le putem soluţiona, inclusiv în ceea ce priveşte Biserica Catolică şi conlucrarea dintre noi, într-o serie de domenii în care ştim că puteţi face multe.

– Papa Paul: În privinţa colaborării, permiteţi-mi să vă spun că vom fi bucuroşi să afăm dorinţele Excelenţei Voastre, pentru a veni în întîmpinarea lor atunci cînd va fi posibil. Nu sîntem adversari. Nu avem nici un fel de interes personal, ci avem dorinţa de a instaura pacea şi dreptatea. Deci, vă rugăm să ne consideraţi prieteni, dacă este posibil.

(va urma)

(Text reprodus din cartea ,,România 2015 –

Papa Francisc”, de Viorel Roman)

COMENTARII DE LA CITITORI