Stigmate (18)

in Mica enciclopedie

În anii 1932 şi 1934, doctorul Lechler a revenit asupra misterului stigmatelor, supunînd-o unor experienţe pe tînăra ţărancă Elisabeth. Ea vizionase un film despre Isus Christos, care i-a provocat o emoţie atît de puternică, încît simţea dureri în mîini, picioare şi piept. Doctorul a hipnotizat-o, sugerîndu-i că simte durerile pe care le-a simţit Isus Christos în timpul crucificării. După şedinţele de hipnoză ea suferea şi mai mult, stigmatele neîntîrziind să apară. În urma acestor experienţe, scepticii au jubilat. Se descoperise, în sfîrşit, misterul stigmatelor, provocate, în opinia lor, de sugestionare. Cu timpul, s-au văzut nevoiţi să-şi mai tempereze entuziasmul. Iată ce scria profesorul Lhermite: „În realitate, această fată, eminamente sugestionabilă, după cum sînt majoritatea celor cu mintea simplă, supusă unor sugestii repetate şi prelungite, a făcut să-i apară umflături şi înroşiri în regiunile unde trebuia să apară stigmatele. Dar nişte stigmate foarte sărace: cîteva fisuri epidermice, nişte sufuziuni microscopice ale pleoapelor, care încetau imediat după sfîrşitul sugestionării“. Diferenţa majoră între stigmatele Elisabetei şi cele ale misticilor consta în faptul că la ea dispăreau după o zi, în timp ce la mistici durau.

Dermografismul

Dermografismul înseamnă „scriere pe piele“. Atunci cînd pe pielea unei fiinţe umane cineva trasează o linie, cu un stilet sau cu un vîrf moale, în cazul unor oameni sensibili, aceasta iese puţin în relief, pentru că devine edematoasă. În felul acesta, se pot imprima pe piele desene sau chiar cuvinte. Fenomenul se întîlneşte des la neuropsihopaţi. La persoanele sănătoase, aceste inscripţii pe piele nu durează mai mult de cîteva minute. Inscripţia stigmatică, însă, poate dura luni sau chiar ani. Specialiştii afirmă că există două feluri de dermografisme: cel provocat din exterior, prin acţiunea persoanei respective sau a alteia, şi cel psihosomatic. Acest gen de dermografism psihosomatic apare în lipsa unei acţiuni exterioare. Subiectul îşi formează o imagine în minte, care îi apare pe piele. Doctorul Imbert-Gourbeyre a studiat-o pe stigmatizata Marie-Julie Jahenny. Ea îşi anunţa dinainte apariţia stigmatelor. În anul 1875, a făcut cunoscut, cu o lună înainte, că urma să-i apară o nouă stigmatizare, pe piept: o floare cu inscripţia „O Crux Ave“. În ziua respectivă, după extaz, a fost constatată apariţia inscripţiei. S-a considerat că acesta ar fi putut fi considerat un caz de dermatografism, dacă inscripţia n-ar fi fost persistentă. Se pare că ar mai exista un gen de dermatografism provocat de isterie. Ioana a Îngerilor, ursulina de la Loudun avea gravate pe mîna stîngă cuvintele: Isus, Maria, Iosif. Aceste stigmate s-au menţinut pînă în anul 1661, cînd au dispărut în urma unui efort de autosugestie isterică.

(va urma)

MARGARETA CHETREANU

COMENTARII DE LA CITITORI