Ştiţi de ce n-a admis UDMR cooptarea PP-DD la guvernare?

in Lecturi la lumina ceaiului

Foarte simplu: să aibă monopol pe şantajarea PSD-ului! PSD, subordonat UDMR

Românii, cititori de presă şi interesaţi de mişcările ce se produc în politica românească, după alegerile europarlamentare din 25 mai a. c, cunoscînd foarte slaba participare a conaţionalilor, îşi pun întrebarea, acum, în aceste zile, cum vor ieşi din impas formaţiunile politice, care, totuşi, îşi dau seama că nu mai au susţinere şi credibilitate în rîndul cetăţenilor. În ciuda acestei realităţi, ele fac eforturi să treacă peste acest fiasco electoral, fiecare sperînd să-şi adune forţele şi să recîştige sprijinul populaţiei printr-o alianţă cu vreo formaţiune, oricare ar fi aceea, indiferent de ideologie, numai s-o găsească, pentru a ajunge la Putere sau să se poată menţine, precum PSD, de exemplu. Pentru realizarea acestei dorinţe, de a încropi o alianţă, o uniune sau măcar o convenţie, au loc prelungite negocieri, ce se desfăşoară pînă şi pe timp de noapte.

Dacă se reuşeşte formarea unei asemenea alianţe, care să poată prelua şi Puterea, vor avea loc noi negocieri pentru un post important în conducerea Statului, o funcţie de răspundere. Dacă privim atenţi în urmă, observăm că, timp de 25 de ani, trecuţi după fatidicul an 1989, formaţiunile politice care au acaparat Puterea s-au aflat în nesfîrşite negocieri, nemairămînîndu-le timp pentru a satisface promisiunile făcute în campaniile electorale. Acestea sînt întrerupte doar de vizitele unor delegaţii străine, care vin să dea indicaţii privind restructurările ce urmează să aibă loc, să recomande modernizarea unor domenii de activitate ori să ceară aplicarea unor reforme care să conducă – chipurile – la îmbunătăţirea vieţii oamenilor.

Românii au resimţit din plin ce înseamnă reformele de după 1989. Restructurări = concedieri, desfiinţarea locurilor de muncă; modernizări = distrugerea industriei româneşti prin aşa-zisele privatizări şi alte multe rele. De remarcat că, în mai toate aceste alianţe, nu a lipsit formaţiunea horthystă, antiromânească, UDMR, partidele acceptînd condiţiile puse de aceasta, chiar dacă se ştie că ţelul ei principal este ruperea unei părţi importante din teritoriul României. Se poate spune, fără a greşi, că UDMR a avut şi are un cuvînt greu în conducerea, în guvernarea Statului Român. Dacă nu li s-ar fi acceptat condiţiile puse, formaţiunile politice ajunse la Putere puteau să piardă majoritatea în Parlamentul României.

După încheierea socotelilor, după numărul voturilor obţinute la ultimul scrutin, chiar de a doua zi, a început agitaţia pentru formarea majorităţii parlamentare. PSD, din prima clipă, a pus ochii pe UDMR. Această organizaţie revizionistă, formată pe criterii etnice, atît a aşteptat, să fie cooptată în noua alianţă, aşa putînd pune condiţiile care s-o ajute în împlinirea ţelului pe care îl urmăreşte. Vedem, deci, că PSD nu s-ar fi opus cerinţelor udemeriste. Acelaşi PSD constată că alianţa UNPR, PC şi UDMR nu e destul de sigură, de puternică, pentru a avea o majoritate parlamentară. Constatarea aceasta determină aşa-zisul principal partid din alianţă să mai aducă alături încă o formaţiune: Partidul Poporului Dan Diaconescu (PPDD). Numai că această nouă negociere a PSD declanşează un oarecare scandal, scene cu care românii s-au obişnuit. Vi-l facem cunoscut.

Pe la începutul lunii iunie a.c., preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, vice-premier în Guvernul României, îşi face apariţia la 2 posturi de Televiziune, la ore diferite. Este destul de nestăpînit în mişcări, lăsînd şi uşa deschisă a biroului, din care iese cuprins de revoltă. Face o declaraţie, pe care o redau din memorie: „UDMR nu admite prezenţa PPDD în alianţă. PSD trebuia să ne consulte pe noi înainte de a lua această hotărîre“.

După cele spuse, plin de năduf, Kelemen Hunor dispare într-o altă încăpere, hotărît, parcă, să propună o sancţiune drastică celor care îşi permit să iasă din front, fără a cere aprobarea UDMR. Cititorii desprind, cu uşurinţă, din rîndurile de mai sus, cine are rol important în actuala Putere şi care este atitudinea PSD şi a celorlalte partide post-decembriste, care reuşesc în alegeri cu un număr mai mare de voturi. Ne face să credem că, nu de puţine ori, aceste partide fac sluj în faţa UDMR, în loc să aibă mereu în atenţie Interesul Naţional şi căile de rezolvare a problemelor stringente care frămîntă Poporul Român.

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI