TABLETĂ DE SCRIITOR – Trăiască globalizarea!

in Război corupției

 

 

După cum vedem, lumea merge anapoda, în nici un caz spre civilizaţie şi un trai mai bun, cum ni se tot insuflă de către lumea politică. Şi, dacă o fi aşa, noi nu ne opunem, că nu avem de ce. Cine ar fi acela care ar refuza, sau s-ar opune, dacă ar vedea că o persoană oarecare îi vrea binele? Ce se întîmplă, acum, cu omenirea, care este împovărată de griji? Iar ce scriem noi aici poate fi demonstrat de către oricine, care o ia la picior pe cărările patriei. Surprizele vor fi peste aşteptări. Oameni sărmani, oameni încăierîndu-se la tomberoane pentru o bucată de pîine mucegăită, oameni la groapa de gunoi, îmbulzindu-se pe vreo mortăciune de pasăre, oameni cu feţele subţiate de boli şi slabi de foame. Apropo, sîntem uimiţi de medicamentele noi ce apar în farmacii şi pentru care se scriu multe reţete, într-un timp scurt, pentru un pacient. Multe dintre ele se eliberează cu cardul pe care ţi-l oferă medicul care te consultă. Acesta, pe un ton duios, te sfătuieşte că aşa e mai bine, chiar dacă tu cunoşti o farmacie mai accesibilă buzunarului tău, mai mereu gol. Trebuie să-i accepţi oferta, nu de alta, dar mai ai nevoie de serviciile sale şi cu alte ocazii. Aşa viaţă, aşa sănătate, că lumea nu-şi va mai reveni din vîrtejul în care a intrat, sau, altfel spus, s-a vrut să se ajungă aici. În cazul nostru, oamenii sînt mai uşor de manipulat, trăind în libertate lipsiţi de aceasta, vînzîndu-şi unii altora iluzii. Ce poveste mai tristă poate fi decît aceea a omului trăitor la sat, care nu poată să-şi facă fîntînă în ogradă decît prin firmele specializate, storcîndu-te de cît mai mulţi bani, că nu-ţi mai vine a bea apă? Restricţii, restricţii şi iar restricţii, că de-asta ne-am făcut capitalişti, să renunţăm la tradiţiile şi doinele noastre, la numele din străbuni, să fim noi fără de noi pe această lume. O lume a frontierelor blindate, cu armament distrugător de vieţi în fracţiuni de secundă. Ce vremuri trăim! Pentru că, de ştii sau nu, mersul vieţii ţi-l fac alţii, adică cine dă legi şi cine crapă din neputinţa de a le suporta. Aici e chestia, subiect de gîndire pentru cei ce vor să reflecteze, dacă nu au altceva de făcut. Spre exemplu, să meargă la Protecţia Copilului, la Poliţie, să dea cu subsemnatul, pentru că odrasla sa l-a reclamat la Telefonul Copilului că el i-a tras o înjurătură, din cauză că nu a vrut să dea fuga la izvor, să aducă o găleată cu apă, de parcă el nu ar fi băut, iar mamă-sa nu i-ar fi spălat şi lui hăinuţele. Şi mai sînt şi alte aspecte rupte din realitatea pe care o trăim şi de care nu ai cum să te fereşti. Trăiască globalizarea în care am intrat, nesiliţi de nimeni, dar cu voia noastră!

ION MACHIDON,

Preşedintele Cenaclului „Amurg sentimental”

COMENTARII DE LA CITITORI