Tărîmul de dincolo (3)

in Lecturi la lumina ceaiului

 

Oare cărei lumi o fi aparţinut Alioşenka, sărmana creatură găsită de bătrîna Tamara scîncind într-o pădure din Siberia? Nimeni nu poate răspunde la această întrebare, dar, dacă ADN-ul prelevat nu era de origine pămînteană, oare cărui tărîm îi aparţinea el? În scrieri mai vechi apar uneori menţiuni cu privire la un loc ciudat, perceptibil doar unor aleşi. La Editura Nemira a apărut, în anul 1994, o carte semnată de Gérard şi Sophie de Sede. Cartea, intitulată „Ocultismul în politică”, are subtitlul „De la Pitagora pînă în zilele noastre”. În volum este înfăţişată o istorie interesantă, parvenită autorilor prin intermediul lui Joinville, cronicar şi prieten al regelui Franţei, Ludovic cel Sfînt. Joinville o aflase de la primii emisari trimişi de Ludovic în Imperiul mongol. Pe vremea aceea, tătarii erau supuşi ai împărăţiei preotului Ioan. Se cuvine să deschidem o mică paranteză pentru a lămuri cine era acest preot Ioan. Nu se ştie exact dacă preotul Ioan a existat cu adevărat sau dacă, nu cumva, era doar un titlu. Cert este că, la un moment dat, el a fost identificat în persoana unui suveran mongol, creştin aparţinînd curentului nestorian. Tătarii, despre care se spunea că ar fi supuşi ai preotului Ioan, îşi aleseseră un rege dominat de dorinţa de a-i elibera. Acest rege îşi organizează o armată şi le ordonă soldaţilor să-i cruţe pe civili. Se spune că soldaţii săi au reuşit, în cele din urmă, să învingă armata regelui Ioan. La puţin timp după victorie, un soldat, dat dispărut în lupă, apare viu şi nevătămat, după 3 luni. Odată întors printre ai săi, el declară că se simte bine şi că nu-i este nici foame, nici sete. Era, însă, convins că mersese doar o noapte, nevenindu-i să credă că trecuseră 3 luni de cînd camarazii săi nu-l mai văzuseră. Soldatul începe să le relateze că, la un moment dat, se afla pe o movilă, unde şedea un rege foarte frumos, îmbrăcat în veşminte somptuoase, înconjurat de 12 regi care purtau coroane pe cap şi de numeroase personaje înaripate. El susţine apoi că acest rege frumos şi deosebit de elegant îi încredinţase o misiune. Îi cerea să se întoarcă la regele tătarilor şi „ Să mulţumească Cerului pentru victoria dobîndită, căci ea îi dădea puterea de a domni peste întreg pămîntul, cu condiţia ca el şi poporul lui să-şi însuşească învăţăturile preoţilor şi călugărilor pe care i-a găsit în împărăţia preotului Ioan”. După ce i-a încredinţat acest mesaj, regele le-a poruncit îngerilor să-l ducă pe soldat înapoi în ţara sa.

(va urma)

MARGARETA CHETREANU

COMENTARII DE LA CITITORI