TELEVIZORUL – ACEL APARAT PRIN CARE DIAVOLUL NE FACE RADIOGRAFII

in Lecturi la lumina ceaiului

„C-aşa bé oameni nebuni/ Sînge, viermi şi mortăciuni“ (din folclorul nou)

 

 

În mod sigur, nu există nici un popor mai televizist ca românii! Care se împart în două: unii se uită, în prostie, la televizor, şi alţii vor, tot în prostie, să apară la televizor. Una peste alta, în România sînt cele mai tîmpite programe de televiziune. Am colindat lumea întreagă şi am termen de comparaţie: Nicăieri, în nici o ţară de pe globul acesta, nu e atîta pălăvrăgeală pe micile ecrane! Există posturi unde se trăncăneşte, zi şi noapte, 24 de ore din 24, fără întrerupere. Ele pretind că sînt de „ştiri“, dar „ştirile“ astea sînt nişte picături microscopice într-un ocean de apă de ploaie şi vorbăraie. Am să le dau şi numele: Realitatea TV şi România TV. N-ai ce să vezi la ele. Mereu şi mereu aceiaşi vorbeţi, care se proptesc cu coatele în pupitre şi turuie fără încetare, se înţiglează, îşi iau vorba din gură, unul altuia, se screm să emită chestii inteligente, chiar memorabile – dar, a doua zi, nimeni nu-şi mai aduce aminte ce-au spus.

În marea lor majoritate, sînt indivizi fără cultură şi agramaţi, care, prin prestaţia lor jalnică, atentează la spiritul public. Din astfel de comentatori de 2 lei s-au recrutat „oameni politici“: Adriana Săftoiu şi dorincocoşul ei, Claudiu Elwis Săftoiu, Cristina Pocora (care, în anii 2000, ducea tava cu cafele la grupurile parlamentare PNL, iar acum… face legi, are pretenţia să conducă ţara), Anna Birchall (pe care n-o mai spală toate tulumbele de pompieri după scena inimaginabilă postată pe Internet şi pe care o contestă, prin „expertize“ mincinoase). Exemplele pot continua, toate ilustrînd pofta maladivă a unora de a se muta, cu pat cu tot, pe micul ecran.

În urmă cu cîţiva ani, numitul Lucian Mîndruţă mi-a trimis vorbă să particip la o emisiune de-a lui, la Antena 1, în care noi doi (adică eu şi el) trebuia să intrăm într-un bazin cu apă, dar îmbrăcaţi (?!). Nu ştiu unde văzuse el chestia asta, de o stupiditate imensă. Fireşte, am refuzat categoric. Dar fosta mea colegă din Senatul României şi din Parlamentul European Norica Nicolai nu a refuzat. Aşa că a răspuns, cu voioşie, invitaţiei nebuneşti a lui Bîlbuţă şi a intrat în bazin, apa umflîndu-i fustele ca la vrăjitoare. Au fost momente jenante. O altă secvenţă: cîntăreaţa Elena Merişoreanu a participat la o emisiune în junglă, unde a băut sînge cu viermi, sau cam aşa ceva. Un ziar central nu şi-a revenit din şoc şi a scris că acest gest i-a entuziasmat pe colegii de show, iar, după cîteva rînduri, că i-a… oripilat! Păi, ori i-a entuziasmat, ori i-a oripilat, nu e acelaşi lucru. Dar, să trecem peste asta, deşi nu pot pierde ocazia de a atrage atenţia şi cu privire la repetenţii din presa scrisă. De ce-o fi făcut Merişoreanca, la cei 66 de ani ai săi, aşa ceva? Nu are destulă popularitate? Ce e ea, vampir? Dracula cu fustă? Îţi trebuie o mare doză de inconştienţă să bei sînge cu mormoloci. Dar şi o doză şi mai mare de vedetism să te laşi filmat, ca să vadă, toată lumea, ce curajos şi deştept eşti tu. Desigur, dacă porcăria cu pricina nu era televizată, folclorista respectivă nu se preta la aşa ceva. Eu îi propun să adapteze cîntecul „C-aşa bé oamenii buni/ De sîmbătă pînă luni“ – să spună „C-aşa bé oameni nebuni/ Sînge, viermi şi mortăciuni“… Doamne, cum îşi mai bate joc Diavolul de unii semeni ai noştri!

Corneliu Vadim Tudor

25 februarie 2015

COMENTARII DE LA CITITORI