TELEVIZORUL, ICOANĂ FĂCĂTOARE DE MIN(CI)UNI

in Alte știri

 

 

Nu se mai întîmplă nimic în această ţară

Totul trece, obligatoriu, prin televizor

Românii nu mai au iarnă, nici vară

Sîntem cel mai televizist popor.

 

La noi este o nesfîrşită vorbăraie

Fac spume la gură tot mai mulţi idioţi

Proptiţi în pupitre, parcă rumegă paie

Şi limba o scot de doi coţi.

 

Apoi, se adapă, transpiră

Se şterg cu batista la ceafă, sub guşi

Înroşesc microfonul, se-ncruntă, se miră

Joacă cel mai ridicol teatru de păpuşi.

 

Apar unii la trei-patru posturi pe zi

Aleargă de nebuni, îşi rup gîtul

Parcă semnează condica şi nu pot lipsi

Le-aduc la români piaza-rea şi urîtul.

 

Bărbaţi chelioşi şi burtoşi de trai bun

Rapandule isterice şi roase de vicii

Ce bine le-ar prinde frînghia cu săpun

De lustră să se spînzure toţi veneticii!

 

În direct să bălăngăne-n ştreang

Dacă tot le place să se dea ei în stambă

Un rating fulgerător ca un bumerang!

Atunci vom scăpa de beţiv şi de chioambă.

 

În mod categoric trebuie să facem ceva

Pe şmecheri să-i punem cu botul pe labe

Abia a doua zi populaţia va respira

Cînd va scăpa de păduchi şi de gloabe.

 

Nu-s mulţi, cam o sută de palavragii

Un număr infim pentru-o ţară

În care recoltele putrezesc pe cîmpii

Şobolanii prosperă şi cîini se omoară.

 

Nu mai munceşte nimeni pe-aici?

Stăm doar cu mîna întinsă şi gura căscată?

Erau ceva mai normali acei bolşevici

Care-au pus mîna, cîndva, pe lopată.

 

Atunci se muncea, peste tot, zi-lumină

Nu mai minţiţi, fiindcă ştim cum a fost

Acum, România e o vastă ruină

Poporul a fost tras în piept ca un prost.

 

Noi n-avem partide, guvern, parlament

La putere s-au cocoţat nişte găşti interlope

Nu există nici un magistrat independent

Am devenit ruşinea întregii Europe.

Nu vom repara nici într-o sută de ani

Ce a distrus Mafia asta tribală

Ni s-a dus buhul că sîntem ţigani

Ce fură, violează, cerşesc şi înşală.

 

Asta aţi înţeles voi prin Libertate?

De-aia au murit 1.000 de tineri nevinovaţi?

Libertatea de-a trîndăvi pe săturate

Şi de-a holba ochii la nişte handicapaţi?

 

Icoană făcătoare de min(ci)uni

Aşa e la români televizorul

Dar mai aveţi o şansă, oameni buni:

Plecaţi din ţara asta şi nu-i mai duceţi dorul!

 

Nu mai priviţi în urmă, să nu vă transformaţi

În mari statui de sare, ca a lui Lot consoartă

Nu vă mai pot ascunde Carpaţii defrişaţi

Pe hartă, România este ca Marea Moartă.

 

Lăsaţi-i să vorbească, să facă News Alert

Să fabrice la bombe de presă leşinată

Răbdarea mea e gata, acum a dat în fiert:

Trăiască Dictatura şi hai s-o facem lată!

CORNELIU VADIM TUDOR

9 august 2014

(Poezie din volumul „Pamflete explozive“,

aflat în curs de apariţie la Editura Fundaţiei România Mare)

COMENTARII DE LA CITITORI