TELEVIZORUL, ICOANĂ FĂCĂTOARE DE MIN(CI)UNI

in Lecturi la lumina ceaiului

Nu se mai întîmplă nimic în această ţară
Totul trece, obligatoriu, prin televizor
Românii nu mai au iarnă, nici vară
Sîntem cel mai televizist popor.

La noi este o nesfîrşită vorbăraie
Fac spume la gură tot mai mulţi idioţi
Proptiţi în pupitre, parcă rumegă paie
Şi limba o scot de doi coţi.

Apoi, se adapă, transpiră
Se şterg cu batista la ceafă, sub guşi
Înroşesc microfonul, se-ncruntă, se miră
Joacă cel mai ridicol teatru de păpuşi.

Apar unii la trei-patru posturi pe zi
Aleargă de nebuni, îşi rup gîtul
Parcă semnează condica şi nu pot lipsi
Le-aduc la români piaza-rea şi urîtul.

Bărbaţi chelioşi şi burtoşi de trai bun
Rapandule isterice şi roase de vicii
Ce bine le-ar prinde frînghia cu săpun
De lustră să se spînzure toţi veneticii!

În direct să bălăngăne-n ştreang
Dacă tot le place să se dea ei în stambă
Un rating fulgerător ca un bumerang!
Atunci vom scăpa de beţiv şi de chioambă.

În mod categoric trebuie să facem ceva
Pe şmecheri să-i punem cu botul pe labe
Abia a doua zi populaţia va respira
Cînd va scăpa de păduchi şi de gloabe.

Nu-s mulţi, cam o sută de palavragii
Un număr infim pentru-o ţară
În care recoltele putrezesc pe cîmpii
Şobolanii prosperă şi cîini se omoară.

Nu mai munceşte nimeni pe-aici?
Stăm doar cu mîna întinsă şi gura căscată?
Erau ceva mai normali acei bolşevici
Care-au pus mîna, cîndva, pe lopată.

Atunci se muncea, peste tot, zi-lumină
Nu mai minţiţi, fiindcă ştim cum a fost
Acum, România e o vastă ruină
Poporul a fost tras în piept ca un prost.

Noi n-avem partide, guvern, parlament
La putere s-au cocoţat nişte găşti interlope
Nu există nici un magistrat independent
Am devenit ruşinea întregii Europe.

Nu vom repara nici într-o sută de ani
Ce a distrus Mafia asta criminală
Ni s-a dus buhul că sîntem ţigani
Ce fură, violează, cerşesc şi înşală.

Asta aţi înţeles voi prin Libertate?
De-aia au murit 1.000 de tineri nevinovaţi?
Libertatea de-a trîndăvi pe săturate
Şi de-a holba ochii la nişte handicapaţi?

Icoană făcătoare de min(ci)uni
Aşa e la români televizorul
Dar mai aveţi o şansă, oameni buni:
Plecaţi din ţara asta şi nu-i mai duceţi dorul!

Nu mai priviţi în urmă, să nu vă  transformaţi
În mari statui de sare, ca a lui Lot  consoartă
Nu vă mai pot ascunde Carpaţii defrişaţi
Pe hartă, România este ca Marea Moartă.

Lăsaţi-i să vorbească, să facă News Alert
Să fabrice la bombe de presă leşinată
Răbdarea mea e gata, acum a dat în fiert:
Trăiască Dictatura şi hai s-o facem lată!
CORNELIU VADIM TUDOR
(Pamflet scris sîmbătă, 9 august 2014)

COMENTARII DE LA CITITORI