În timp ce revizionismul Budapestei ia amploare, ziarul „Adevărul“ scrie despre români şi unguri (15)

in Alte știri

În articolul „Tinerii maghiari din România, «orbi şi surzi»“, ziariştii de la „Adevărul“, reluînd afirmaţia din subtitlu, arată că „Problema predării limbii române în şcolile minorităţilor naţionale e nerezolvată“ şi că „Ministerul Educaţiei nu ia în considerare faptul că, pentru unii elevi, româna nu e prima limbă“. E necesar să subliniem că, într-o familie de maghiari, româna, într-adevăr, „nu e prima limbă“, dar este, însă, limba oficială şi fiecare membru al unei minorităţi, indiferent din ce etnie provine, este obligat să o cunoască, pentru că are şi statutul de cetăţean român. Andras Kiraly, secretar de Stat pentru minorităţi în Ministerul Educaţiei, reclamă ziariştilor români că „de 20 de ani ungurii cer manuale speciale de limba şi literatura română, dar pînă acum nu s-a rezolvat nimic“.

În ce priveşte conţinutul manualelor actuale, Andras Kiraly afirmă: „Cu tot respectul pentru Ion Creangă, dar nu cred că ar trebui să avem texte de-ale lui în cărţile de limba română pentru maghiari. Copiii au nevoie de conversaţie, nu de arhaisme. Noua lege a învăţămîntului prevede manuale speciale. Cred că în vreo 2 ani vor ajunge pe băncile elevilor. Cam aşa“.

Noi am spune, în ce priveşte limba română, că lucrurile nu stau „cam aşa“, pentru că ştim ce gîndesc liderii revizionişti maghiari. Oricîte manuale speciale s-ar tipări pentru elevii maghiari, aceştia nu-şi vor însuşi limba română, pentru că aşa sînt învăţaţi prin dictatul politicii revizioniste practicată de Budapesta. Tocmai de aceea, după anul 1989, UDMR, cu sprijinul guvernanţilor dîmboviţeni postdecembrişti, a reuşit să obţină separarea elevilor maghiari de cei români. Revizioniştii caută, fără răgaz, să strecoare în sufletul copiilor şi tinerilor maghiari sentimente total potrivnice faţă de tot ceea ce este românesc. Lumea a văzut ameninţările împotriva tinerilor români care au cutezat să se prezinte în public, în diferite ocazii, cu Tricolorul României.

Cu puţin timp în urmă, ziarul „Adevărul“ publica o notă, într-un colţ de pagină, în care se arăta cum un român din Harghita a fost bătut de un grup de unguri fiindcă nu vorbea maghiara. Cum să înveţe elevii maghiari limba română, cînd Marko Bela, revizionist notoriu, într-unul din discursurile sale, de obicei foarte aprinse, afirma că este bine ca toţi copiii români din Transilvania să înveţe limba maghiară? Cum lucrurile şi intenţiile se leagă între ele, înţelegem de ce Laszlo Tökeş propune, într-o intervenţie, ca Transilvania să treacă sub protectoratul Ungariei. Necazul, păgubos, după cum observă ziariştii de la „Adevărul“, constă în faptul că „Statul Român investeşte în şcolarizarea a sute de mii de elevi care, în final, au dificultăţi în a vorbi în limba română“. Aceiaşi ziarişti arată cum se rezolvă problema învăţării şi însuşirii limbii oficiale „în ţări europene divizate etnic“. Acţiunea se desfăşoară după un program ce „reprezintă metodologia prin care minorităţile etnice învaţă limba în care trăiesc“. Aşa se petrec lucrurile în Catalunya şi Ţara Galilor. Numai la noi, liderii maghiari vor să facă din conaţionalii lor numai vorbitori de limba maghiară, limbă menţinută şi dezvoltată pe cheltuiala Statului Român.

La închierea vizitei la Liceul „Marton Aron“, din Miercurea-Ciuc, ziariştii Elena Dumitru şi Cristian Delcea au luat o declaraţie directorului, Varga Laszlo. Cităm: „Elevii noştri nu stăpînesc limba română la un nivel comparabil cu un elev care provine dintr-o familie românească. Este un lucru absolut real. Din punctul meu de vedere, un elev care termină aici liceul şi care nu ştie româneşte este neajutorat în ţară. Este orb şi surd, nu poate să se descurce. Noi facem pedagogie, nu politică“. Andras Kiraly, secretar de Stat în Ministerul Educaţiei, declară, aceloraşi ziarişti, că în sistemul de învăţămînt al României, în clase cu predare în limba maghiară, învaţă 161.000 de elevi, anual, din aceştia, 8.500 susţinînd examenul de Bacalaureat. Din acelaşi ziar, datat 9 decembrie 2013, cititorii pot afla că acest număr de elevi provine dintr-o populaţie de 1.227.600 de etnici maghiari, înregistraţi la recensămîntul din anul 2011.

(va urma)

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI