Traficul de droguri alimentează Mafia politică şi militară (31)

in Alte știri

Departamentul 6 al Informaţiilor Militare (MI6) datează de pe vremea lui Francis Walsingham, marele mînuitor al operaţiunilor murdare de sub domnia Reginei Elisabeta I. Pe parcursul a sute de ani, MI6 şi-a creat un istoric pe care nici o altă agenţie de informaţii nu-l poate reedita, nici măcar în parte. Agenţii MI6 au adunat informaţii din întreaga lume şi au îndeplinit operaţiuni secrete care i-ar uimi chiar şi pe cei mai mari cunoscători, dacă ele ar ajunge să fie date publicităţii, motiv pentru care Comitetul celor 300 consideră MI6 ca fiind Marele Serviciu.

Oficial, MI6 nu există. Bugetul său provine din punga Reginei şi din „fonduri private“, şi se spune că valoarea acestuia variază între 350 şi 500 de milioane de lire sterline pe an, dar nimeni nu ştie sigur care e suma exactă. Sub actuala sa formă, MI6 datează din 1911, cînd era condus de Mansfield Cumming, un căpitan al Marinei Regale, care a fost identificat, întotdeauna, cu litera „C“ (de aici, şi celebrul „M“, din filmele cu James Bond). Nu există nici o documentaţie oficială a succeselor şi eşecurilor MI6 – atît de secret este acest Serviciu de Informaţii, deşi dezastrele Burgess-Maclean-Blake-Blunt au adus mari prejudicii moralului ofiţerilor MI6. Spre deosebire de alte Servicii Speciale, viitorii membri ai agenţiei britanice sînt recrutaţi, din universităţi şi din alte instituţii de învăţămînt, de „căutători de talente“ foarte pricepuţi, după cum am văzut în cazul bursierilor Rhodes, recrutaţi în Masa Rotundă. Una dintre cerinţe este capacitatea de a vorbi limbi străine. Candidaţii trec printr-o riguroasă testare, urmată de o pregătire „la sînge“.

Cu sprijinul unei forţe atît de formidabile, Comitetul celor 300 n-are nici un motiv să se teamă că ar putea fi demascat, iar lucrurile vor sta la fel, cel puţin încă vreo cîteva decenii. Ceea ce face incredibil acest Comitet este nemaipomenita secretomanie care domneşte în jurul lui. Nici un organ mass-media n-a menţionat vreodată ierarhia acestor conspiratori; prin urmare, aşa cum e de aşteptat, oamenii se îndoiesc de existenţa lui.

Comitetul celor 300 se află, în cea mai mare parte, sub controlul monarhului britanic – în momentul de faţă, Regina Elisabeta a Il-a. Se crede că Regina Victoria ajunsese paranoică de-a dreptul în privinţa păstrării secretului. Ea a făcut mari eforturi să escamoteze scrierile masonice lăsate la locul crimelor lui Jack Spintecătorul, scrieri care făceau aluzie la legăturile dintre Comitetul celor 300 şi „experimentele“ efectuate de un membru al familiei regale, care ocupa şi un rang înalt în francmasoneria de Rit Scoţian. Comitetul celor 300 are, în rîndul membrilor săi, numeroşi reprezentanţi ai aristocraţiei britanice, aceasta avînd interese corporatiste şi parteneri de afaceri în toate ţările lumii, inclusiv în Rusia.

Structura Comitetului este următoarea: Institutul Tavistock, de la Universitatea din Sussex şi de la sediul din Londra, aflat în proprietatea şi sub controlul Institutului Regal pentru Afaceri Internaţionale, al cărui „hofjuden“, în America, este Henry Kissinger. ,,Eagle Star Group”, care şi-a schimbat numele în ,,Star Group”, după încheierea celui de-al II-lea război mondial, este compus din 8 companii internaţionale majore, implicate în domenii adiacente şi suprapuse: (1) asigurări, (2) operaţiuni bancare, (3) afaceri imobiliare, (4) divertisment, (5) înaltă tehnologie, inclusiv cibernetica şi comunicaţiile electronice etc.

Operaţiunile bancare, deşi nu reprezintă activităţi de bază, au o importanţă vitală, mai ales în domeniile în care băncile acţionează ca nişte case de clearing şi centre de spălare a banilor obţinuţi din traficul de droguri. Principalele „bănci cu nume mari“ sînt: Banca Angliei, Băncile Rezervei Federale, Banca de Acorduri Internaţionale, Banca Mondială şi Banca din Hong Kong şi Shanghai. American Express Bank este un mijloc de reciclare a narcodolarilor. Fiecare dintre băncile enumerate este afiliată şi/sau controlează sute de mii de bănci mari şi mici din întreaga lume.

(va urma)

JOHN COLEMAN

COMENTARII DE LA CITITORI