Traficul de droguri alimentează Mafia politică şi militară (41)

in Lecturi la lumina ceaiului

Traficul de droguri alimentează Mafia politică şi militară (41)

 

Probabil că modul cel mai potrivit de a explica metodele folosite şi rezultatele aşteptate este cel de a arăta în ce anume consta activitatea lui John Naisbitt, aşa cum o explică, el însuşi, în lucrarea sa ,,Trend Report” (Raport de tendinţă). Niasbitt a lucrat pe post de consilier pentru Lyndon B. Johnson, Eastman Kodak, I.B.M., American Express, Contrul pentru Studii Politice, Chase Manhattan, General Motors, Louis Harris Polls, Casa Albă, Institute of Life Insurance, Crucea Roşie Americană, Mobil Oil şi o serie de alte companii şi instituţii ale Comitetului celor 300. Aşa cum se poate vedea din citatul următor, metodologia lui, derivată din procedurile de tip Tavistock, ale MI6, nu este, desigur, unică: ,,Voi contura, pe scurt, metodologia noastră. La elaborarea unui «Trend Report» pentru clienţii noştri, ne bazăm, în primul rînd, pe un sistem de monitorizare a evenimentelor şi comportamentelor locale. Sîntem foarte impresionaţi văzînd în ce măsură acţionează această societate, pornind de la nivelul de jos, spre straturile superioare, aşa că monitorizăm ceea ce se întîmplă pe plan local, nu ceea ce se petrece la Washington sau la New York. Lucrurile încep să se contureze în Los Angeles, în Tampa, Harford, Wichita, Portland, San Diego şi în Denver. În mare măsură, este o societate care acţionează de jos în sus.

Conceptul de monitorizare, folosit în determinarea acestor tendinţe, îşi are originile în al II-lea război mondial. În timpul marii conflagraţii, experţii în Informaţii se străduiau să găsească o metodă pentru a obţine date despre naţiunile inamice, date pe care, în mod normal, le-ar fi putut oferi sondajele de opinie. Sub conducerea lui Paul Lazarsfeld şi a lui Harold Laswell, s-a elaborat o metodă de monitorizare a tot ceea ce se întîmpla în aceste societăţi, prin efectuarea unei analize de conţinut a presei cotidiene. Deşi această metodă de monitorizare a gîndirii publice este preferată, în continuare, de comunitatea informativă, naţiunea cheltuieşte, anual, milioane de dolari pe analize de conţinut ale ziarelor, din toate zonele globului. (…) Motivul pentru care acest sistem de monitorizare a schimbărilor din societate funcţionează atît de bine este acela că «ferestrele de ştiri» din ziare formează un sistem închis. Din motive economice, spaţiul alocat ştirilor într-un ziar nu se schimbă de-a lungul timpului. Astfel, cînd se introduce vreo ştire nouă în această fereastră, e necesar să se elimine, sau să se omită o ştire, ori o combinaţie de subiecte. Principiul implicat aici este definit ca o alegere forţată, în interiorul unui sistem închis. În această situaţie, societăţile adaugă noi preocupări şi le uită pe cele vechi. Noi păstrăm evidenţa atît a celor adăugate, cît şi a celor abandonate.

Evident, societăţile funcţionează asemenea fiinţelor omeneşti. Nu ştiu care este cantitatea precisă, dar o persoană nu poate păstra în minte decît un anumit număr de probleme sau de gînduri, la un moment dat. Dacă se adaugă noi probleme sau preocupări, unele dintre cele deja existente trebuie să fie abandonate. Noi urmărim ceea ce au abandonat americanii şi noutăţile pe care le-au asimilat. Statele Unite trec rapid, de la o societate industrializată în massă, la o societate a informaţiilor, iar impactul final va fi mult mai profund decît cel al trecerii de la societatea agricolă la cea industrială, produsă în Secolul al XIX-lea. Începînd din 1979, în Statele Unite, ocupaţia Nr. 1 a devenit aceea funcţionărească, ea înlocuind munca în fabrici şi în agricultură. Această ultimă afirmaţie conţine o istorie concentrată a Statelor Unite”.

(va urma)

JOHN COLEMAN

COMENTARII DE LA CITITORI