Transilvania – ţinta grupării extremiste Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate

in Alte știri

 

Acţiunea de tip terorist pusă la cale de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, la Tîrgu Secuiesc, de Ziua Naţională a României, dar care a fost, din fericire, dejucată de autorităţile române, arată că organizaţia condusă de ultranaţionalistul Toroczkai Laszlo a trecut de la etapa ideologico-propagandistă la cea violentă şi de intimidare. Doar vigilenţa factorilor responsabili din România au făcut să nu avem în ţară o tragedie de proporţii, orchestrată de minţi bolnave, susţinute, nu de puţine ori, chiar cu bani publici, de autorităţile locale din Covasna şi Harghita.

HVIM – un pericol pentru liniştea cetăţenilor din această parte a Europei

Organizaţia a reuşit să cîştige tot mai mult teren în Transilvania şi să atragă destui adepţi care astăzi pot crea probleme serioase.

Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM) este una dintre cele mai radicale organizaţii naţionalist-şovine care acţionează la nivelul întregului Bazin Carpatic. Organizaţia, codusă de Toroczkai Laszlo, originar din Voivodina, a fost fondată în 2001, după modelul organizării administrativ-teritoriale a fostului regat ungar. HVIM are drept scop refacerea Ungariei Mari, declarîndu-se împotriva Uniunii Europene, deoarece procesul de integrare a Ungariei în această structură ar duce la pierderea identităţii naţiunii maghiare. Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate organizează, în fiecare an în luna august, în staţiunea Kismaros, din Ungaria, tabăra „Magyar Sziget” (insula maghiară) unde sute de nostalgici ai Ungariei Mari încercă să găsească soluţii pentru combaterea efectelor Trianonului asupra naţiunii maghiare. Manifestarea se desfăşoară sub lozincile „Vesszen Trianon!” (Să piară Trianonul), „Igazsagot magyarorszagnak”! (Dreptate pentru Ungaria), „Nem, nem soha”! (Nu, nu niciodată), „Magyar vagyok, NEM Turisto!” (Sînt maghiar, nu turist).

După acest model, HVIM organizează şi în România, la Băile Toryoga, de lîngă Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, tabăra de vară „Insula Secuiască”. Printre cei care au participat la mai multe ediţii ale taberei din judeţul Covasna s-au numărat Toroczkai Laszlo – liderul HVIM, Zagyva Gyorgy Gyula, preşedinte de onoare al HVIM şi fost parlamentar Jobbik, precum şi Szavay Istvan, parlamentar Jobbik. În discursurile lor, liderii extremişti au încercat să-i convingă pe participanţi cu privire la nedreptăţile făcute poporului maghiar prin Tratatul de la Trianon, subliniind că, acum, sarcina principală o reprezintă trezirea naţiunii. De precizat că una dintre ediţiile taberei „Insula Secuiască” a fost susţinută oficial de Primăria oraşului Tîrgu Secuiesc, în fruntea căreia se afla fostul primar Racz Karoly. De altfel, acesta a luat parte la mai multe dezbateri care au avut loc pe parcursul taberei, vorbindu-le participanţilor despre importanţa autonomiei pentru maghiarii din Covasna şi Harghita.

Mişcarea a fost implicată ca organizator sau participant la diverse proteste care au avut loc în capitala Ungariei, solicitînd revizuirea Tratatului de la Trianon. În fiecare an, în ziua 4 iunie, data la care a fost semnat, în 1920, acest tratat, sute de membri ai HVIM şi alte cîteva mii de simpatizanţi ai mişcării mărşăluiesc pe străzile Budapestei, scandînd „Moarte Diktatului de la Trianon”. Participanţii poartă în mînă cîte o lumînare, iar în faţa ambasadelor Franţei, României, Slovaciei etc., depun petiţii în care reclamă încălcarea drepturilor maghiarimii, cerînd recunoaşterea „dreptului la autoguvernare a naţiunii sfîrtecată de hotare”.

HVIM organizează acţiuni de comemorare a Trianonului şi la Cluj-Napoca. Astfel, la 4 iunie, în jurul orei 17, adepţii mişcării se adună în Cimitirul Crişan, la monumentul închinat soldaţilor maghiari morţi în cele două războaie mondiale, pentru a promova principiile sfîrşitului de Secol XIX şi început de Secol XX, care au aruncat Europa în cea mai neagră perioadă a istoriei sale.

Din păcate, adepţii HVIM din Cluj s-au bucurat, la un moment dat, şi de sprijinul preotului reformat Szölösy János, de la Parohia reformată de pe Strada Horea. La ora 17,32, momentul în care s-a semnat Tratatul de la Trianon, prelatul a rostit un discurs în care i-a îndemnat pe membrii HVIM să păstreze memoria trecutului şi să ocrotească sentimentul naţional maghiar. ,,Astăzi ne aducem aminte de Regatul Ungar, de 1.000 de ani. E un moment foarte trist pentru noi’’, le spunea membrilor HVIM preotul reformat Szölösy János.

HVIM este cunoscută ca fiind şi una dintre cele mai active organizaţii cu caracter antisemit şi xenofob din Europa Centrală. Una dintre acţiunile deschise împotriva evreilor a fost organizată de HVIM în 2004, la Szolonok, unde peste 400 de militanţi au cerut anularea hotărîrii prin care acest oraş s-a înfrăţit cu o localitate din Israel.

Practicile xenofobe şi rasiste au fost exportate de HVIM şi în Transilvania

În toamna anului 2009, adepţii HVIM au distribuit prin Covasna şi Harghita pliante cu mesaj de mobilizare la luptă în vederea stopării criminalităţii ţigăneşti, ,,împotriva evreilor care cumpără pămînturile şi a politicienilor-marionetă’’. Tot atunci au plasat la Odorheiu Secuiesc fluturaşi cu caricaturi şi benzi desenate care conţineau mesaje rasiste. Una dintre caricaturi se numea ,,Circulaţia universală în opinia evreilor’’. Aceasta prezenta un bărbat care aleargă ţinînd în mînă o geantă cu dolari şi care spune: ,,Ce-i sigur e sigur! Ar fi bine ca şi de aici să plece la timp”.

Într-o altă caricatură era prezentată o femeie de etnie rromă, care este lătrată de un cîine. Sub caricatură apare mesajul: ,,Doar atît aş vrea să ştiu: cine au fost cei care au stricat lumea în asemenea hal încît nici cîinii nu vor să ne vadă“. Caricatura era intitulată ,,Pentru nimic în lume să nu fie ei.“

Racz Karoly nu a fost singurul oficial local care a sprijinit astfel de acţiuni iredentist şovine. Consiliul Judeţean Harghita a alocat, la iniţiativa preşedintelui Borboly Csaba, bani pentru tabăra ,,EMI Tabor”, de la Gheorgheni, o copie a taberei HVIM, la care, în ultimii ani, invitatul special a fost Vona Gabor, liderul Gărzii Maghiare.

Sprijinul acordat de preşedintele CJ Harghita nu a fost chiar întîmplător. Şi asta, pentru că modul de organizare şi de acţiune a Gărzi Maghiare pare să-l fi influenţat şi pe Borboly în activitatea sa. Astfel, într-o scrisoare adresată în 27 iulie 2009, în contextul tensiunilor create de etnici rromi, Borboly îi cerea sprijin ministrului Administraţiei şi Internelor, pentru autorităţile din judeţul Harghita, în vederea înfiinţării unor organizaţii locale de tip „gardă civilă”, care să sprijine Poliţia la prevenirea şi sancţionarea infracţiunilor comise de rromi, pentru că autorităţile abilitate nu pot gestiona astfel de probleme. ,,Vă rugăm să binevoiţi ca prin alocarea unor fonduri să sprijiniţi autorităţile noastre locale în vederea înfiinţării unor organe locale (garda civilă)”, se arăta în scrisoarea semnată de Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, alături de primarii mai multor comune din judeţ. Practic, modelul este preluat de la Garda Maghiară, organizaţie ce a înfiinţat detaşamente civile care să acţioneze pentru prinderea infractorilor ţigani.

COSMIN PURIŞ (ziarul ,,Făclia”, Cluj)

COMENTARII DE LA CITITORI