Tribunul a avut dreptate!

in Război corupției

Regia Autonomă Administraţia Patimoniului de Stat (RA-APPS), o instituţie ocultă, implicată în nenumărate scandaluri de corupţie, ascunde secretul dispariţiei a circa 1 miliard de dolari SUA, exportul anual al fostei Gospodării de Partid. Aceasta reprezenta Secţia economică a Partidului Comunist Român (PCR), un fel de „creme de la creme”, cum ar spune unii. Administra cele mai performante întreprinderi şi cele mai importante palate, vile, hoteluri şi terenuri din România. Secţia Gospodărie de Partid a fost înfiinţată în anul 1922, după modelul sovietic. Şi-a întrerupt activitatea în 1924, cînd Partidul Comunist a trecut în ilegalitate, şi a fost reînfiinţată în anul 1945. Această entitate funcţiona ca stat în stat; nimeni nu efectua controale acolo. Nici Miliţia, nici Banca Naţională a României, nici Ministerul Finanţelor, nici Curtea de Conturi. Numai Securitatea avea acces la ceea ce se petrecea în acea instituţie.
Unde au dispărut banii Gospodăriei de Partid?
Fostul viceprim-ministru, responsabil de comerţul exterior al României, domnul Ştefan Andrei, a declarat public şi mi-a spus şi mie, în cadrul unor discuţii private, că în data de 22 decembrie 1989, din trezoreria Gospodăriei de Partid, aflată la subsolul clădirii Comitetului Central, au dispărut peste 1 milion de dolari SUA şi peste 1 milion de lei, fapt confirmat şi de celebrul revoluţionar Dan Iosif, participant la evenimentele de atunci. Era doar începutul marelui jaf. Secţia Gospodărie de Partid cuprindea o întreprindere de comerţ exterior, cu conturi în valută şi lei deschise la Banca Română de Comerţ Exterior (defuncta BRCE). Conform mărturiilor generalului Adrian Eugen Cristea (şeful Securităţii prezidenţiale) şi Florin Ionescu (fost preşedinte al BRCE), Întreprinderea de Comerţ Exterior a Gospodăriei de Partid colabora cu întreprinderile de acelaşi profil ale Securităţii: Dunărea, Terra şi Delta. În contul de valută se încasau, anual, sume echivalente cu aproximativ 1 miliard de dolari SUA. Pînă în 1989, numai preşedintele Nicolae Ceauşescu semna, în calitate de şef al statului, Decrete pentru disponibilizarea valutei şi plăţi externe. Fostul guvernator al Băncii Naţionale a României şi fost ministru de Finanţe, domnul Florea Dumitrescu, mi-a spus că exportul României, în 1989, se ridica la circa 10 miliarde de dolari SUA. Din această sumă, cam 1 miliard aparţinea Gospodăriei de Partid. Conform datelor BNR, dolarul SUA era de 5 ori mai puternic atunci decît acum.
Urmele banilor dispăruţi încep să se şteargă
Urmaşa Gospodăriei de Partid, Regia DACOREX &CO, înfiinţată prin Hotărîrea de Guvern nr. 763/6.07.1990, şterge toate urmele jafului valutar, închide conturile în valută şi lei din BRCE şi desfiinţează Întreprinderea de Comerţ Exterior, obiectul de activitate al noii Regii rezumîndu-se la administrarea imobilelor. Gospodăria de Partid, în ultimele 7 luni de funcţionare, pînă în iulie 1990, a fost căpuşată de firme off-shore şi de firme-fantomă care au falimentat întreprinderile de elită din subordinea sa. Menţionez că documentele referitoare la mijloacele circulante ale Gospodăriei de Partid nu mai sînt de găsit; nici la Arhivele Naţionale ale Statului, în cei peste 300 de metri liniari de documente despre Gospodăria de Partid, nici în arhivele fostei BRCE, falimentată şi preluată de Banca Comercială Română (BCR) cu acţionariat străin. Mă îndoiesc că ar mai exista ceva urme în arhiva RA-APPS. Presa vremii a semnalat că DACOREX&CO se înfiinţase abuziv, întrucît Legea nr. 15/1990, ce reglementează regiile autonome şi societăţile comerciale, a intrat în vigoare o lună mai tîrziu, pe 7 august 1990. Înfiinţată în data de 21 noiembrie 1990, prin Hotărîrea de Guvern nr. 1217, RA-APPS este urmaşa DACOREX&CO. A fost o manevră prin care Guvernul de atunci a forţat intrarea în legalitate a entităţii.
1990 – Comisie de inventariere a patrimoniului Gospodăriei de Partid
Preşedintele Comisiei, domnul Sandu Marin, pentru îndrăzneala de a inventaria la sînge bunurile Gospodăriei de Partid, a fost la un pas de a-şi pierde funcţia în Guvern. Valoarea patrimoniul de la vremea aceea se ridica la aproximativ 10 miliarde de dolari SUA.
Structura secţiei Gospodăriei de Partid
Secţia economică a Comitetului Central (CC) avea în subordine: * Oficiul Economic Central CARPAŢI (OECC), pricipalul furnizor de valută. OECC, întreprindere de turism, avea în componenţă palate, vile, hoteluri în toate judeţele ţării. Cele mai cunoscute se aflau în staţiunile de pe Litoralul Mării Negre (Neptun, Olimp, Mamaia, Eforie Sud, Eforie Nord), în Delta Dunării, în localitatea Snagov, în staţiunile montane (Olăneşti, Poiana Braşov) etc. Informaţiile furnizate de Cornel Stegaru, fost director al staţiunii de odihnă Snagov, relevă faptul că, din cele 102 vile ale Gospodăriei de Partid, RA-APPS a prăduit peste 90%, pentru terenul valoros de pe malul lacului cu acelaşi nume.
* Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), care, la rîndul său, avea în subordine staţiuni precum Costineşti, Pîrîul Rece şi altele.
* Trustul Carpaţi, întreprindere de construcţii care a realizat o parte din faimoasa CASĂ A POPORULUI. Trustul Carpaţi avea contracte de lucrări în Europa, Asia şi Africa, în urma cărora România beneficia de un aport valutar substanţial.
* Întreprinderea de Transport Bucureşti (ITB), dotată cu sute de autocare, autobuze, camioane, autoturisme şi alte autovehicule.
* Fabrici în toate judeţele ţării. De exemplu, Fabrica de mobilă HELIADE din Bucureşti, exportatoare a 80% din producţie în Suedia, la firma IKEA.
* Ferme agricole şi întreprinderi industriale de produse alimentare în toată ţara, precum cele din Măgurele, Tunari, Băneasa, Snagov sau Malul Roşu. Unităţile agricole exportau legume, fructe, flori, conserve, carne, ţesături, covoare etc.
* Unităţi de Cazare şi Alimentaţie (UCA).
* Întreprinderea de Aprovizionare şi Desfacere (IAD).
* Sectorul Special, care deservea familia Ceauşescu şi membrii Comitetului Politic Executiv cu produse alimentare.
* Întreprinderea de Comerţ Exterior, care se ocupa cu exportul produselor întreprinderilor Gospodăriei de Partid şi al altor produse finite ale industriei româneşti. Această întreprindere reprezenta principala sursă valutară.
Veniturile Gospodăriei de Partid erau completate de cotizaţiile celor 4 milioane de membri PCR. Toate costurile legate de construirea şi întreţinerea imobilelor Gospodăriei de Partid, inclusiv cele ale CASEI POPORULUI, au fost suportate din surse proprii, nu din bugetul statului. Conducerea Gospodăriei de Partid a fost asigurată de preşedintele Mihai Gere şi de Leon Nasi, vicepreşedinte şi contabil-şef, acesta din urma fiind fost coleg de celulă cu Nicolae Ceauşescu pe timpul detenţiei la închisoarea de la Caransebeş.
Jaful de la RA-APPS continuă
Personaje cu grave probleme penale, gen Elena Udrea, Dorin Cocoş, Prinţul Paul, Stelian Gheorghe, Claudiu Florică, cu concursul „şefului mafiei RA-APPS”, Georgian Gabriel Surdu, (fost director general al instituţiei) şi-au legat numele de distrugerea patrimoniului Regiei.
Iată cel mai concludent exemplu: Corneliu Vadim Tudor, care deţinea fostul sediu central al Partidului România Mare, din Bucureşti, Strada Emile Zola nr.2, a fost dat afară abuziv de celebrul penal Claudiu Florică, cu concursul altor penali din „branşă”, Georgian Gabriel Surdu (fost director general al RA-APPS), şi Adriean Videanu (fost primar general al Capitalei). Din păcate, această entitate subordonată Guvernului este, în continuare, netransparentă. Acum, după atîţia ani, s-a dovedit că tot ce a spus Vadim Tudor a fost adevărat, că toate maşinaţiunile acestor mafioţi nu au făcut decît să mai pună un cui la coşciugul cu care se vrea îngropată România.
Am obţinut datele expuse mai sus de la personalităţi cu autoritate, care au cunoscut îndeaproape atît activitatea Gospodăriei de Partid, cît şi pe cea a Regiilor urmaşe, DACOREX&CO şi RA-APPS: general Adrian Eugen Cristea, fost şef al Securităţii prezidenţiale, Florea Dumitrescu, fost guvernator BNR şi ministru de Finanţe, regretatul Ştefan Andrei, fost viceprim-ministru responsabil cu comerţul exterior, Nicu Ceauşescu, nepot de frate al lui Nicolae Ceauşescu, Sandu Marin, preşedintele fostei Comisii de inventariere a patrimoniului Gospodăriei de Partid, Florin Ionescu, fost preşedinte al BRCE, Cornel Stegaru, fost director al Gospodăriei de Partid, Florian Bichir, jurnalist, istoric, secretar de stat, membru al CNSAS, reprezentanţi ai Arthivelor Naţionale, reprezentanţi ai RA-APPS şi ai Institutului Naţional de Statistică.
Se impun măsuri de recuperare a patrimoniului Gospodăriei de Partid şi pedepsirea exemplară a vinovaţilor de către autorităţile competente.

Marius Marinescu

COMENTARII DE LA CITITORI