TURISMUL SEXUAL (13)

in Lecturi la lumina ceaiului

O noapte în Bangkok (2)

Textul continuă astfel: „Odată ajunşi în încăpere, ea va da drumul la apă în cadă şi te va întreba ce vrei să bei. Spune că vrei o bere, chiar dacă nu vrei, şi oferă-i şi ei ceva de băut. Într-o clipă, persoana care lucrează pe etaj va ciocăni la uşă şi va intra cu un coş cu uleiuri parfumate, pudră, săpun şi cîteva prosoape, şi va lua comanda de băutură. Dă-i un bacşiş bun – ea trăieşte din bacşişurile voastre şi din cele pe care le lasă fata cînd pleci tu din cameră.

Veţi începe cu o baie şi cu un masaj corporal. Baia se explică de la sine: îi oferă fetei ocazia de a te verifica dacă nu cumva ai răni vizibile sau alte semne care să indice faptul că ai putea fi îngerul morţii pentru ea. Tu, din păcate, vei consuma întîlnirea pe bază de încredere. Masajul corporal este făcut pe o saltea gonflabilă săpunită, lîngă cadă, şi te voi lăsa să-i descoperi, singur, plăcerile. Mai tîrziu te vei şterge, apoi vă veţi muta pe pat şi veţi face exact ceea ce ai plătit să faci. Totul se desfăşoară fără grabă: ai 2 ore de joacă”.

Prostituţia nu este un fenomen nou în Thailanda. Ea provine, în parte, din atitudinea thailandeză faţă de bărbaţi şi faţă de femei. Credinţa predominantă din societatea thailandeză este aceea că bărbaţii sînt, în mod natural, promiscui şi au nevoie de sex, dar că femeile de treabă (însemnînd, de obicei, cele înstărite) rămîn virgine pînă la căsătorie. Prostituţia, în mod tradiţional, a satisfăcut acest aranjament asimetric, permiţînd bărbaţilor să aibă relaţii sexuale, şi femeilor din clasele superioară, să rămînă virtuoase.

În Thailanda (Siam, în trecut) există, de asemenea, o istorie lungă a depersonalizării femeilor. În perioada Ayutthaya, ele erau aduse ca premii pentru succese militare; pînă în Secolul al XX-lea, bărbaţii puteau să îşi vîndă sau să îşi întrăineze, în mod legal, soţiile sau fiicele. Chiar şi acum, în condiţiile în care, din 1974, drepturile egale sînt garantate prin lege, poligamia este în floare – în parte, datorită numărul mai mic de bărbaţi din ţară faţă de femei -, iar legile referitoare la relaţii, cum ar fi cele de divorţ, tind să favorizeze mult bărbaţii.

Doctrina budhistă se spune că favorizează acest tratament aplicat femeilor, pentru că, potrivit acesteia, a fi născut femeie este rezultatul unei karme inperfecte; printre alte practici care conduc la astfel de naşteri sub auspicii nefavorabile este comportamentul sexual nepotrivit. Femeile sînt considerate ca avînd o influenţă corupătoare asupra bărbaţilor, care, altfel, sînt virtuoşi. Dhamma (principiile morale budhiste) arată, de multe ori, în mod explicit, că este datoria copiilor să îşi sprijine părinţii, să muncească pentru mai binele familiei, atît financiar cît şi spiritual. Acest lucru este uşor pentru fii, care pot, pur şi simplu, să devină călugări, pentru a asigura izbăvirea spirituală a părinţilor lor; fiicele nu au o astfel de oportunitate, şi imaginea fetelor go-go care aduc ofrande la altarele budhiste este ceva obişnuit.

Industrializarea prostituţiei, care a atins cota cea mai înaltă în timpul războiului din Vietnam, a început în Secolul al XlX-lea, cu expansiunea industriei de export a orezului şi influxul de bărbaţi chinezi care au migrat pentru muncă. Rîndurile femeilor disponibile au crescut odată cu abolirea sclaviei în 1905, pentru că multe dintre femeile eliberate nu aveau alte mijloace de subzistenţă decît prostituţia.

(va urma)

PATRICK BLACKDEN

COMENTARII DE LA CITITORI