TURISMUL SEXUAL (15)

in Lecturi la lumina ceaiului

O noapte în Bangkok (6)

Este imposibil de determinat cît de multe femei lucrează în industria sexului în Thailanda – cifrele oficiale nu prezintă încredere, şi alte extrapolări sînt deosebit de variate. Turismul sexual este responsabil, totuşi, pentru o mică parte a prostituţiei thailandeze, chiar dacă vizibilitatea lui şi bogăţia asociată cu acesta ajută la legitimizarea prostituţiei locale. Femeile care lucrează în barurile pentru turişti fac parte din eşalonul superior al prostituţiei, pentru că multe sînt agenţi relativ independenţi; în bordelurile locale, însă, femeile sînt de multe ori legate de paturi, iar ziarele thailandeze prezintă, uneori, poveşti înfiorătoare despre schelete carbonizate, încă legate de ramele paturilor, în clădiri mistuite de foc. Unele femei sînt forţate să se prostitueze – după ce sînt vîndute de familiile lor către proxeneţi sau alte organizaţii, pentru o datorie pe care nu pot niciodată să o plătească – iar altele sînt traficate ca vitele, datorită cererii industriei locale, astfel încît, permanent, piaţa de profil este împrospătată cu tinere aduse din comunităţile tribale de pe dealurile din Birmania. Multe dintre aceste femei sînt vîndute ca sclave sexuale şi sînt traficate pe mapamond; dar, deşi astfel de practici pot fi încurajate implicit de turismul sexual, mai toţi turiştii sexului nici nu ştiu şi nici nu se intersectează cu ele.

Cine sînt turiştii sexului? În termenii puterii de cumpărare, japonezii sînt cea mai importantă naţionalitate, urmîndu-le nord-americanii, vest-europenii şi australienii. Probabil în mod surprinzător, există, în mod tradiţional, şi un contingent de turişti din Orientul Mijlociu, musulmani dornici să experimenteze plăcerile carnale interzise acasă. Unele localuri, căutînd să evite a fi blamate pentru astfel de infracţiuni religioase, ataşează, pe uşile lor, afişe cu textul: „Noi vă respectăm religia. Musulmanii nu sînt primiţi“. Grija lor nu este lipsită de fundament: rezidenţilor occidentali şi vizitatorilor din Pattaya şi Patpong, cele mai populare destinaţii pentru turiştii sexului din Thailanda, li s-a cerut recent să îşi lase numele la ambasadele ţărilor lor şi au fost avertizaţi că existau unele zvonuri privind posibile atacuri teroriste. După bomba care a explodat în clubul de noapte din Bali, în octombrie 2001, o astfel de eventualitate nu pare imposibilă. Stereotipul turistului sexual este un bărbat între 40 şi 50 de ani, de multe ori la pensie, sau recent divorţat, cu aspect neatrăgător, fie lipsit de trăsături faciale frumoase, fie obez. Deşi unii s-ar potrivi bine acestei descrieri, numărul tinerilor turişti sexuali cărora le lipsesc astfel de probleme evidente în a întîlni parteneri acasă – arată că aceasta nu este nici pe departe întreaga poveste. Mulţi, pur şi simplu, caută relaţii care să fie mai puţin complicate decît cele oferite în Europa sau în America de Nord; unii dintre aceştia ar putea chiar să fie de acord cu Robert, unul dintre personajele din cartea ,,Platform”, a lui Houllebecq, cînd afirmă, în mod categoric, că nu mai poţi găsi o femeie occidentală cu o păsărică suplă şi cu musculatură puternică. O astfel de viziune este împărtăşită şi de unii dintre lucrătorii în domeniul sexului din Thailanda; cînd a fost întrebată de un cercetător de ce credea că bărbaţii occidentali o găsesc atît de atrăgătoare, o fată dintr-un bar din Bangkok a mărturisit presupunerile ei referitoare la femeile din Vest: „După ce se căsătoresc, devin grase“ şi „au pielea ca de broască… iar gaura e foarte mare“. Un corespondent mă asigură, însă, că „femeile thailandeze au un simţ al umorului «maliţios» şi le place să-i ia peste picior pe reporterii serioşi. Lor, pur şi simplu, nu le pasă de ce sînt atrăgătoare pentru noi, atîta timp cît cîştigă ceva bani”.

(va urma)

PATRICK BLACKDEN

COMENTARII DE LA CITITORI