TURISMUL SEXUAL (26)

in Lecturi la lumina ceaiului

Locul de joacă (5)
Vacanţele sînt vîndute de obicei prin folosirea unor imagini de femei abia îmbrăcate, broşurile prezentînd o repetiţie grafică aproape pornografică de bikini, fese şi corpuri întinse la soare. Ele se bazează, de asemenea, pe vinderea către potenţialul turist a ideii unui „celălalt“ exotic, a „diferenţei“, care îi este pusă la dispoziţie în postura de consumator cultural; atît timp cît acesta este un element-cheie în publicitatea turistică, turismul general va continua să promoveze turismul sexual.
Dar oare este tot turismul sexual atît de nociv? Cu siguranţă că nu, în contextul, mai larg, al exploatării. Activitatea în industria sexului este descrisă ca fiind şi mai sigură, şi mai bine plătită decît munca în fabrici, sau decît oricare altă activitate care este disponibilă de obicei. Turiştii sexuali tind să plătească indivizi locali în mod direct, ceea ce este un lucru neobişnuit în contextul turismului modern, în care enclavele turistice sînt de multe ori conduse de companii multinaţionale, lăsînd puţini bani care să se întoarcă în comunitate. Unii văd lucrul cu turiştii sexuali ca o oportunitate de a evada – pentru a părăsi ţara, sau cel puţin sărăcia. Vocea lucrătorilor din industria sexului din lumea în curs de dezvoltare este rareori auzită; probabil că, în mare măsură, aşa cum turiştii sexuali îşi proiectează propriile fantezii asupra lor, la fel se întîmplă şi cu cercetătorii occidentali, care caută o privire de profunzime în turismul sexual.
Pînă la urmă, deşi premisele rasiste şi imperialiste există cu siguranţă pentru turiştii sexuali, iar contextul în care operează turismul sexual este clar unul de exploatare, căutarea sexului exotic provine şi dintr-o dorinţă de a penetra sau de a fi penetrat de o cultură străină. Chiar dacă occidentalii au avut mai multe oportunităţi de a-şi explora dorinţele exotice, aceste dorinţe provin din ambele direcţii – dorinţa de încrucişare a raselor nu este limitată numai la cei aflaţi în poziţii de putere. Principala motivaţie a primilor tahitieni care au mers în Vest a fost pentru les femmes blanches.
Turiştii sexuali şi lucrătorii sexului sînt indivizi, cu motivaţii şi dorinţe individuale, care s-ar putea să nu se încadreze cu uşurinţă în nici o generalizare. Considerînd lucrătoarele sexului din ţările sărace ca fiind neapărat victime exploatate ale unei dezvoltări neocolonialiste, nu facem decît să pierdem, şi noi, percepţia asupra acestor femei ca indivizi. Faptul că sînt anagajate în industria sexului este doar o faţetă a vieţii lor – o muncă pe care o fac, de obicei, doar pentru o scurtă perioadă de timp; ele nu se privesc pur şi simplu ca „prostituate“ sau „lucrătoare în industria sexului“. În loc să se vadă pe ele însele în termenii traficului sexual global sau ca victime ale economiei politice, munca lor este pusă în context de probleme precum oportunităţile de angajare, responsabilităţile familiale şi aspiraţia pentru o viaţă mai bună.
Relaţiile cu turiştii străini sînt de multe ori considerate o oportunitate de a părăsi industria sexului pentru totdeauna, şi astfel sînt văzute în termeni romantici, sau cel puţini benigni. Într-o ţară ca Thailanda, unde capii de familie sînt în mod obişnuit închişi pentru viol, lovire sau uciderea servitoarelor, generoşii bărbaţi albi sînt un bilet de vis pentru multe fete.
Prin considerarea turiştilor sexului ca fiind, toţi, exploatatori groteşti şi dezmăţaţi, negăm posibilitatea unei atracţii reciproce, sau recunoaşterea vulnerabilităţii multor turişti ai sexului, din cauza faptului că sînt conştienţi că masculinitatea lor este determinată de portofel.

Sfîrşit
PATRICK BLACKDEN

COMENTARII DE LA CITITORI