Ultima şi cea mai periculoasă provocare UDMR-istă: crearea unui stat în stat, prin autonomia judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş (2)

in Pentru împrospătarea memoriei

Doamnelor şi domnilor, le voi face o surpriză acelora care mă ştiu ceva mai temperamental şi, de data aceasta, îmi voi păstra calmul. Problema, deja, nu mai e a noastră, a partidelor din Opoziţie. Este inutil să vă mai spun ce-aş face eu cu o asemenea încălcare gravă a Constituţiei Ţării şi cu instigatorii din umbră. Problema este a dvs., stimaţi colegi de la Putere. Problema este a dvs., domnule Mircea Ionescu-Quintus. Vă simţiţi bine într-o alianţă guvernamentală cu o organizaţie ilegală (fiindcă tot sînteţi dvs. jurist) care nici nu s-a înscris la Tribunal, conform Legii, dar care vrea să-şi facă ea un Tribunal propriu, în inima Ardealului românesc? A venit acum momentul să vă pronunţaţi faţă de concretizarea juridică a aberantelor pretenţii udemeriste. Iar aici nu există cale de mijloc sau interpretări nuanţate, ci doar unul din două răspunsuri: da sau nu. La fel, îl invit pe dl. Nicolae Alexandru, preşedintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat – care, de fiecare dată cînd eu vin la microfon, mă insultă cu tot felul de apelative – să analizeze documentul, cu mijloace specifice, şi să-l pună în discuţia Comisiei, care este o instanţă a Statului. Aceeaşi rugăminte o adresez membrilor Comisiei S.R.I. Fac apel, totodată, la liderii ţărănişti, liberali şi de la celelalte formaţiuni aflate la Putere. Îmi aduc aminte că distinsul nostru coleg Valentin Gabrielescu, veteran de război, a participat alături de mine, la începutul lunii iulie a acestui an, la o emisiune în direct a postului TELE 7 abc. La întrebarea moderatoarei: „Ce face P.N.Ţ.C.D. în cazul măicuţelor bătute şi evacuate de unguri la Odorheiul Secuiesc?”, domnul Gabrielescu a răspuns că: „Da, udemeriştii încearcă, dar noi nu-i lăsăm, noi nu-i lăsăm!” A venit timpul să demonstraţi, domnule senator, că nu-i lăsaţi să-şi pună în aplicare planurile scelerate. Nutresc speranţa că nimeni nu va face eforturi să găsească în opera lui Iuliu Maniu vreo justificare pentru federalizarea României şi crearea unei Regiuni Autonome Maghiare – după modelul lui Stalin – fiindcă aşa ceva nu există. Fac apel şi la deţinuţii politici să analizeze cu toată responsabilitatea acest act fără precedent, care parcă e o copie a Diktatului de la Viena, conceput de minţile bolnave ale lui Hitler, Mussolini şi Horthy. Pentru aşa ceva aţi stat dvs. în puşcărie, domnilor? Aş fi tare curios să aflu opinia unor intelectuali de valoare, ca Alexandru Paleologu şi Dan Amedeo Lăzărescu – eu ştiu că aţi făcut închisoare din motive diametral opuse, adică pentru apărarea Patriei şi a valorilor Neamului Românesc. Dvs. ce ziceţi, domnilor scriitori şi ziarişti George Pruteanu (pe care îl felicit sincer pentru poziţia sa întru apărarea Limbii Române, am cavalerismul de a recunoaşte meritele reale ale unui adversar), Laurenţiu Ulici, preşedinte al Uniunii Scriitorilor, şi Octavian Ştireanu? Dar dvs., onorate domnule Niculae Cerveni?

Ar fi multe de spus. Deocamdată, mă opresc aici. Avem, cu toţii, dovada iresponsabilităţii unor minţi înfierbîntate din U.D.M.R. în orice Ţară din lume, un provocator precum Csapo Joszef ar fi fost arestat imediat. Nu altfel a păţit senatorul italian Umberto Bossi, care tot agită spiritele pentru ciopîrţirea Italiei. Dl. Csapo Joszef mănîncă, de ani de zile, pîinea Statului Român, pe care îl subminează şi vrea să îl arunce în aer. Trag nădejdea că vă daţi cu toţii seama că s-a ajuns prea departe şi că fiecare pas în plus în direcţia asta poate duce la un pustiitor război civil şi interetnic, de care nici România, nici Europa, n-au nevoie. Aici nu e vorba nici de extremism, nici de şovinism, nici de neo-cripto-comunism, ci de întrebarea legitimă: mai este România un stat naţional unitar? Domnilor din „partidele istorice”, făceţi-mă să înţeleg: în protocolul pre-electoral încheiat cu U.D.M.R. aţi prevăzut şi crearea unui „stat în stat”? În vreme ce noi, românii, ne pierdem în discuţii sterile, cum făceau byzantinii pe tema „ce sex au îngerii?”, iar turcii năvăleau călare în Catedrala lui Justinian, Sfînta Sofia, din Constantinopole – ei, bine, în acest timp ungurii se joacă deja cu foarfeca pe harta României şi practică o maghiarizare infernală a Transilvaniei. Dvs., domnilor din „partidele istorice”, în loc să scoateţi U.D.M.R.-ul în afara Legii, l-aţi băgat la guvernare! De aici porneşte toată tragedia României. Încă mai aveţi timp să reparaţi această greşeală sinucigaşă, spre binele Ţării şi, desigur, şi al partidelor dvs. în caz contrar, se va prăbuşi nu numai coaliţia dvs., ci însăşi Ţara – ori atunci, vorba lui Victor Ciorbea la Ţebea, ca să citez din clasicii în viaţă – va fi vai şi-amar de cei care ne vor pune beţe în roate!

Sfîrşit

CORNELIU VADIM TUDOR

(15 septembrie 1997, plenul Senatului României)

COMENTARII DE LA CITITORI