Un adept notoriu al revizionismului

in Alte știri

Un adept notoriu al revizionismului – candidat la preşedinţia României (2)

 

Demnitarii actualei Puteri ar trebui, şi aşa ar fi normal, să-i întrebe pe udemeriştii membri ai Guvernului, precum şi pe cei aflaţi în funcţii de Stat, dacă îşi dau seama că încalcă grav Legea Fundamentală a României, că prin tot ce fac sfidează prevederile constituţionale, autorităţile Statului Român, chiar pe demnitarii români aflaţi alături de ei, în calitate de „colegi“ , la guvernarea ţării. Fireşte, credem noi. Ei, însă, se pot apăra de acuzaţiile aduse privind votul lor din 1991, cînd, în calitatea de parlamentari, au votat împotriva actualei Constituţii. În programul liderului UDMR, Kelemen Hunor, pentru susţinerea candidaturii sale la Preşedinţia României, pe lîngă îndemnul adresat alegătorilor de a susţine autonomia unui ţinut din teritoriul României, mai are o temă importantă, pe care doreşte s-o facă bine cunoscută în întîlnirile cu cei dispuşi să-i dea votul: adoptarea unei noi Constituţii, nu revizuirea celei actuale. Afirmă, în cele declarate ziariştilor interesaţi să-l asculte: „Din punctul meu de vedere – şi o să vorbesc despre acest subiect şi în campania mea electorală – România are nevoie de o nouă Constituţie, şi nu de amendarea celei actuale. Sigur, o nouă Constituţie într-o perspectivă mai lungă, fiindcă nu poţi să faci în 2015 şi nici în 2016, fiind an electoral. Dar la alegerile din 2016 trebuie să mergem toată clasa politică şi cu mesajul că urmează să facem şi un proiect pentru o nouă Constituţie“. Dacă aprofundăm afirmaţiile acestui lider maghiar, observăm că discursul său se aseamănă destul de mult cu al unora dintre personajele lui Ion Luca Caragiale. Ceea ce trebuie reţinut din cele declarate de Kelemen Hunor este tonul autoritar, exprimat cu un tupeu rar întîlnit şi o atitudine din care se vede că neglijează intenţionat orice autoritate a Statului Român, orice lege, înainte de toate sfidînd Constituţia României. Se exprimă, deci, pe un ton, de parcă ungurii conduc România („ … să mergem toată clasa politică” a ţării cu aceleaşi mesaje: autonomia şi schimbarea Constituţiei – n.m.). Este evidentă această atitudine a revizioniştilor maghiari, strecuraţi la guvernarea ţării cu sprijinul partidelor postdecembriste, dintre care unele îşi adaugă şi atributul de „naţional“. Ultimul citat este preluat din cuvîntul adresat participanţilor la ultima Tabără de Vară din acest an, organizată de revizioniştii unguri în localitatea Ciuruşi, judeţul Covasna, pentru Tineretul Maghiar din Ardeal.

Ziaristul Sebastian Zachmann, în articolul său din 11 august 2014, publicat în „Adevărul“, face o observaţie asupra celor declarate de Kelemen Hunor, care merită reprodusă: „Liderul UDMR a evitat să spună, însă, cum ar urma să arate proiectul viitoarei Constituţii în viziunea sa şi a colegilor săi din conducerea Uniunii, mai ales în privinţa autonomiei teritoriale a zonelor cu populaţie predominant maghiară, cerinţe clamate de liderii maghiari şi la proiectul de revizuire a Constituţiei din vara anului trecut”.

Despre felul cum ar trebui să arate proiectul viitoarei Constituţii, în viziunea liderilor revizionişti maghiari, se poate deduce dintr-un material-document publicat în revista „România Mare“, în numărul 1254, din 22 august 2014, pag. 6, intitulat „UDMR vrea un stat maghiar în mijlocul României“. Se înţelege, din acest important şi alarmant document, că viitoarea Constituţie a României va trebui să cuprindă un capitol referitor la aşa-numitul „Ţinut Secuiesc“ şi ale cărui legi (Constituţie? – întrebarea mea) importante să constituie conţinutul acestuia. Iată cîteva din legile presupusei enclave cu statut de autonomie, dacă aceasta va fi aprobată de Parlamentul României: „Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sînt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc“; „Pădurile propietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţiile de turbă, a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul, alte bunuri ale acestora, constituie patrimoniul inalienabil al Ţinutului Secuiesc“; „Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce priveşte activităţile industriale periculoase …“ etc etc.

Faţă de aceste acţiuni întreprinse de revizioniştiii unguri, dirijaţi de Budapesta, toate îndreptate împotriva României, actuala Putere trebuie să ia măsuri prompte, în primul rînd scoaterea UDMR în afara legii. De asemenea, excluderea membrilor UDMR şi din funcţiile în organele de Stat. Ne îndoim, însă, că acest lucru se va petrece în viitorul apropiat, deşi premierul României, la o întîlnire recentă cu etnici maghiari, a fost întîmpinat şi înconjurat de către cetăţenii unguri cu zeci de steaguri ale aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Victor Ponta le-a vorbit fără să fi avut vreo reacţie la vederea acestor simboluri ale unei enclave, care, încă, din fericire, nu există.

Sfîrşit

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI