Un omuleţ misterios (2)

in Lecturi la lumina ceaiului

Interesul letonului pentru astronomie reiese şi din reprezentările lunii şi ale planetelor înşirate de-a lungul zidului din spatele curţii – ca şi dintr-un cadran solar cu totul special, care indică ora pe tot parcursul anului, cu o eroare de doar două minute.
La intrarea în Castelul de Coral, vizitatorii trec printr-o poartă pivotantă – un bloc de piatră triunghiular care cîntăreşte 3 tone. În mijlocul zidului din spatele curţii se află o poartă de piatră de 9 tone, care pivotează atît de perfect, încît şi un copil ar putea s-o facă să se învîrtă. Secretele lui Leedskalnin nu au fost aflate niciodată. Cînd vizitatorii îl întrebau cum reuşise să creeze toate minunile de acolo, răspunsul lui era că ştia secretele vechilor egipteni care au construit piramidele. Un om remarcabil din toate punctele de vedere şi foarte puţin cunoscut în afara Floridei, Leedskalnin a efectuat studii şi experimente şi în domeniul curentului magnetic, o preocupare care ne aminteşte de Nikola Tesla, celălalt geniu neînţeles, care a emigrat din Europa în America. Leedskalnin a conceput o serie de teorii în domeniul magnetismului, susţinînd că acestea erau mult mai exacte decît oricare alte ipoteze emise anterior pe acest subiect; a publicat, pe propria lui cheltuială, broşuri care includeau studiile sale. Teoria lui despre forţa cosmică are aceleaşi coordonate cu teoria cîmpului unificat, emisă de Einstein. Într-un articol publicat în 1946, el spunea: „Polul Nord şi Polul Sud reprezintă forţa cosmică. Ei ţin laolaltă Pămîntul şi tot ce se află pe el, învîrtind Planeta în jurul propriei sale axe“. Iar într-un interviu dat unui ziar, declara: „Orice formă de existenţă, fie piatră, plantă sau animal, are un început şi un sfîrşit; dar cele 3 lucruri din care este alcătuită materia nu au nici început, nici sfîrşit. Aceste 3 lucruri sînt magneţii individuali ai Polului Nord, cei ai Polului Sud şi particulele neutre ale materiei – pietrele de temelie pentru absolut orice“. Nu a fost o surpriză pentru mine să constat că poziţia Castelului de Coral este asociată matematic cu reţeaua energetică a Pămîntului, aşa cum sînt şi celelalte structuri remarcabile, doar că acelea datează din timpuri străvechi. După o serie de calcule, am ajuns la concluzia că Ed Leedskalnin nu se mutase în Florida din pură întîmplare. Din calculul iniţial pe care l-am făcut pentru a obţine poziţia Castelului de Coral, calcul publicat în lucrările mele anterioare, au rezultat valorile de 25°28’ latitudine nordică şi 80°27’ longitudine vestică – cît de aproape am putut eu să localizez poziţia pe hărţile mele. Această poziţie geometrică era extrem de aproape de locul care ar fi fost ideal pentru a stabili armonice (vibraţii care însoţesc vibraţia fundamentală de acelaşi tip şi care se produc cu o frecvenţă egală cu un multiplu întreg al frecvenţei vibraţiei fundamentale), care să aibă legătură cu armonicele gravitaţiei şi ale luminii. Informaţiile recente afirmă că poziţia ar fi de 25°29’09” nord şi 80°26’08” vest. În cartea mea, afirmam că valoarea de latitudine a locului stabilea o armonică gravitaţională, însă rezultatele cercetărilor ulterioare mi-au arătat că era necesar să modific acest punct de vedere.
Cînd tiparul geometric este proiectat pe un plan plat, coordonatele proiectate de la Castelul de Coral pînă la meridianele de 0 şi de 90 de grade, unde ele se intersectează cu Ecuatorul, produc armonice asociate cu lumina şi gravitaţia. (…). Ultimele mele cercetări relevă că această armonică este direct asociată şi cu gravitaţia. Tiparul sugerează existenţa unei relaţii dimensionale între geometria sferică şi cea plană. Faptul că Leedskalnin avea acces la cunoştinţe secrete este şi mai evident în relaţia pe care Castelul de Coral o are cu reţeaua energetică a Pămîntului. (…) Astăzi, dispun de o aparatură mai modernă cu care lucrez, iar un calcul computerizat a indicat că distanţa ortodromică directă dintre Castelul de Coral şi polul B al reţelei, situat la nord, este de 3246,4847 minute de arc. Cred că este suficient pentru a arăta că Leedskalnin ştia ce face atunci cînd a ales această regiune pentru a construi din piatră o Grădină a Raiului. Ştia secrete pentru care savanţii noştri şi-ar da mîna dreaptă, numai să le cunoască. În anumite puncte de pe glob, există localităţi unde forţele gravitaţionale pot fi manipulate prin aplicarea unor anumite armonice geometrice. Castelul de Coral, cred eu, ocupă una dintre aceste poziţii. Ştim deja cîte ceva despre alte zone cu anomalii gravitaţionale. Multe dintre ele se află în adîncul oceanelor; hărţile de navigaţie moderne indică zone ale oceanului unde apa este deasupra nivelului mării, cu 75 de metri sau chiar mai mult deasupra nivelului normal al mării. Astronauţii de pe Apollo 10 au găsit pe lună condiţii de anomalii gravitaţionale care au făcut ca nava lor să se răsucească şi să se răstoarne într-un mod absolut imprevizibil. Acolo unde aceste condiţii geometrice există, este posibil ca oamenii care au cunoştinţe legate de folosirea forţelor gravitaţionale să construiască clădiri de mari dimensiuni din materiale masive. Stonehenge, piramidele antice, templul de la Baalbek şi, poate, piramidele din America Centrală şi de Sud au fost rezultatul unei combinaţii de cunoştinţe şi anomalii gravitaţionale.

Sfîrşit
BRUCE L. CATHE

COMENTARII DE LA CITITORI