Un partid cu trecut mare, cu prezent dubios şi fără viitor (7)

in Alte știri

 

 

Fuzionînd cu fosta şi actuala gaşcă mafiotă a lui Traian Băsescu, liberalii cred că au revigorat PNL-ul muribund, dar, mai ales, că au construit o ,,dreaptă puternică“ şi autoritară, capabilă să domine pentru multă vreme scena politică românească. Iluzia pare desprinsă din zicala ,,Curaj, găină, că te tai“. Înainte de toate, îţi asumi un risc considerabil, încercînd să te bălăceşti în Mare cu rechinii, care sînt gata să te sfîşie în orice clipă. Pe de altă parte, dai dovadă de o naivitate fără margini dacă îţi închipui că PDL este un partid de dreapta. Mafioţii portocalii n-au dreaptă, n-au stîngă, n-au mamă, n-au tată – ei au hoţia-n sînge, ca şi tartorul lor. Satisfacţia fuziunii lansate în eter este, mai degrabă, paiul de care se agaţă cu disperare PNL, înainte de a fi înghiţit de talazul PPE. Un asemenea ,,succes“ se dovedeşte inutil astăzi, cînd, practic, nu se mai poate vorbi tranşant de ,,dreapta“, sau de ,,stînga“, din moment ce în programele mai tuturor partidelor se regăsesc, pe lîngă problemele specifice decurgînd din orientările lor doctrinare, aceleaşi obiective fundamentale ale societăţii româneşti: edificarea economiei de piaţă, consolidarea democraţiei, întărirea statului de drept. Cu toate acestea, confruntarea dintre forţele politice este în toi, fără şanse de a se încheia într-un viitor previzibil, inflamînd grav viaţa întregului popor. Lupta a cam ajuns în stadiul ,,care pe care“. Deşi este cu un picior în groapă, fantoma PNL-ului sapă zgomotos şi antidemocratic la rădăcina social-democraţilor, pe care i-ar vrea scoşi din viaţa politică. La rîndul lor, bucurîndu-se de saltul mortal făcut de liberali în braţele PPE, social-democraţii aplaudă de pe acum viitorul sumbru al PNL. Asemenea concepţii politicianiste meschine nu ţin seama că atît liberalismul, cît şi social-democraţia sînt două ideologii care s-au impus în decursul unui veac şi jumătate, iar dispariţia uneia sau alteia ar lăsa un gol imens în viaţa noastră politică. Dincolo de ambiţiile manifestate de liderii partidelor, lipsa ,,stîngii“ sau a ,,dreptei“ ar afecta grav principiul pluripartidismului, echilibrul politic şi, în ultimă instanţă, însăşi democraţia. În mod sigur, dispariţia PNL se va repercuta negativ în activitatea social-democraţilor: societatea românească va resimţi nu doar dispariţia unui partid istoric, ci şi dispariţia liberalismului, acea doctrină consistentă şi durabilă care, încă din Secolul al XIX-lea, căpătase o dimensiune naţională, dovedindu-se o promotoare a statului-naţiune. În viziunea lui I.G. Duca, liberalismul reprezenta ideea de progres social, în cadrul proprietăţii individuale, progres ce nu se putea realiza fără ordine, întrucît haosul nu generează dezvoltare, fără naţionalism, adică fără să se bazeze pe forţele autohtone, ori fără armonie, factor care implică echilibru social. De altfel, liberalismul este considerat de mulţi patrimoniul ideologic al democraţiei. Chiar şi unele partide social-democrate recunoşteau în unele principii ale doctrinei liberale repere pentru propriile ideologii. Pînă şi comuniştii, cei care au pus liberalismul în lanţuri, s-au văzut nevoiţi să se inspire din unele principii ale sale. Faptul că, în ultimii 25 de ani, PNL nu s-a mai regăsit în postura unui partid de vîrf se explică prin absenţa sa, de mai bine de 4 decenii, din propria activitate politică şi ideologică, dar şi prin erorile pe care le-a comis, aşa cum a fost aceea a renunţării la unele principii fundamentale ale liberalismului, culminînd cu aderarea la doctrina popularilor europeni. PNL pare, astăzi, un sărăntoc politic, obligat să trăiască din firimiturile ideologice căzute de la masa partidelor bogate. Regretăm sincer dispariţia liberalismului, dar nu deplîngem soarta disperată pe care şi-a ales-o PNL-ul. Ce îşi face omul cu mîna lui, nici dracu’ nu mai desface. Nu avem cu ce să-l însoţim pe ultimul său drum, decît cu vajnicul dicton latin: Sit tibi terra levis (Fie-ţi ţărîna uşoară).

Sfîrşit

NICOLAE DĂSCĂLESCU

COMENTARII DE LA CITITORI