Un regalist incurabil

in Alte știri

„Pot fi de acord că m-am sucit, dar cum să nu mă bucur eu, cînd noul preşedinte face un asemenea gest de reparaţie morală, acceptînd să se întîlnească cu Majestatea Sa, care a avut atît de suferit de pe urma regimului Băsescu?“ (frază rostită în emisiunea „Sinteza zilei“, din data de 19 noiembrie 2014). Înafară de nevinovata cacofonie care s-a strecurat subtil în înalta şi sincera declaraţie de dragoste faţă de bătrînul rege, trebuie să remarcăm afirmaţia, bătătoare la ochi, că Mihai de Hohenzollern „a avut atît de suferit“. Domnul Mihai Gâdea nu se dezminte. A fost, este şi va rămîne un incurabil regalist. Îi înţelegem iubirea, devotamentul, preţuirea şi admiraţia faţă de regele care se autointitulează, şi acum, Mihai de România. Cel ce-a domnit peste o ţară prăbuşită în timpul dictaturii Mareşalului Ion Antonescu, trădător, în opinia strîmbă a Majestăţii Sale şi a umililor săi acoliţi, dar erou şi mare patriot, sacrificat şi aruncat ruşilor prin abdicare, ororile unui exil forţat de comunişti, în frunte cu Gheorghiu-Dej şi Emil Bodnăraş. E greu, într-adevăr, să trăieşti departe de ţara ta. Lipsit de privilegiile unui rege care a dat lovitura de stat de la 23 August 1944 şi a pus ţara, armata şi poporul său pe tavă vecinătăţii marilor tovarăşi de la Răsărit! Dar nu prea înţelegem, sincer vorbind, de ce a suferit atîta în timpul regimului Băsescu.

I-a luat Traian Băsescu din privilegii?! N-a funcţionat Casa Regală bine în deceniul trăit sub dictatura Matrozului?! I-a tăiat cineva leafa, sau i-a amputat pensia venerabilului rege?! Au dus-o rău principesa (folosesc cuvîntul din respect pentru marele scriitor Eugen Barbu) şi principele Duda?! Au avut regele şi familia domniei-sale de îndurat privaţiunile pe care Strîmbă Lemne le-a aruncat asupra boborului?!

Majestatea Sa, ex-regele Mihai de Hohenzollern, mai mult şi mai puţin de România, a dus-o destul de foarte bine. În castelul Măriei Sale de la Săvîrşin, sau de la Sinaia, sau în Palatul Elisabeta, bănuim că n-a dus-o chiar aşa de rău, n-a suferit atît de mult. N-a avut el, regele, ce mînca, ori ce bea, ca Băsescu? A avut, dar n-a vrut, sau n-a putut, că vîrsta îşi spune cuvîntul. Se ştie doar că Majestatea Sa nu le are cu drinkuitul, ca Traian din deal, care a trudit din greu şi s-a sacrificat pentru poporul său. Dar de un păhărel de vin bun, de Drăgăşani, ori de Odobeşti, şi-o masă îndestulată tot a avut parte. Iar alături a avut-o pe scumpa lui soţie, Ana de România, care, atît de bine a deprins limba lui Eminescu, geniul admirat şi preţuit de Regina Carmen Silva, încît grăieşte mai mult în limbi străine. Că dom’ prezident – care a părăsit cam îndurerat şi, poate, niţel cam ameţit (nu matrafoxat, cum se pronunţa răutăciosul de Mircea Badea) tronul de la Cotroceni – nu prea l-a înghiţit şi, vorba lui Călin Popescu Tăriceanu, nu prea l-a preţuit, pentru că l-a acuzat de trădare. În rest, a fost neîntrecut, nu numai ca preşedinte, ducînd România acolo unde trebuia – adică în prăpastie. Un admirator incurabil al Majestăţii Sale se dovedeşte a fi Mihai Gâdea, altfel băiat bun, dar cu unele mici lipsuri, cum ar fi faptul că, copleşit (sic!) de gestul noului preşedinte, Klaus Iohannis, a uitat că îl criticase pînă de curînd. Aşa că, o să facem şi noi, la început de an, cîteva urări: Trăiască 1.000 de ani ex-regele Mihai de Hohenzollern!; Trăiască bunul român Klaus Iohannis, preşedintele României!; Trăiască şi inegalabilul, inexorabilul şi patriotul, răposatul Traian Băsescu!

GEORGE MILITARU

COMENTARII DE LA CITITORI