Un simplu Referendum? Nu, este Armageddon-ul României!

in Editorial

Motto: „Căci mulţi vor veni în numele Meu, zicînd: Eu sînt Hristos, şi pe mulţi îi vor amăgi” (Matei, 24, 4-5)

Peste doar cîteva zile vom avea parte de un eveniment mult mai important decît cred mulţi – chiar dintre cei care se exprimă favorabil acestui demers. Mulţi pun accentul pe aspectul firescului, al naturalului care ar trebui să stea la baza oricăror iniţiative legislative. În fond, legile convieţuirii sociale nu pot contraveni legilor naturii, e logic! Dar chestiunea actualului Referendum este mult mai amplă şi poate fi chiar o (răs)cruce a destinului României – un moment în care ţara noastră are de dus un război pentru independenţă şi şansa de a deveni un izvor al revenirii la normalitate a lumii întregi.

În fapt, opinia mea este că Referendumul e o bătălie mult mai importantă chiar decît clipa în care se dă. Asta pentru că decizia generaţiilor prezentului are efect pentru viitor şi apără una dintre cele mai frumoase moşteniri şi tradiţii ale trecutului mai vechi decît memoria: căsătoria binecuvîntată de misterul tuturor credinţelor istoriei, întru perpetuarea speciei dominante a Pămîntului. Da, pentru cine uită sau nu ştie, căsătoria este mult mai mult decît un act civil, o formalitate la biserică şi un grupaj de amintiri şi poze – este o parte esenţială a tuturor credinţelor şi religiilor, de la imemorialele tradiţii ale şamanilor siberieni de acum zeci de mii de ani, pînă la marile religii revelate. Căsătoria Soarelui – bărbat, cu Luna – fecioară este un mister, o căutare, povestită de acum mii de ani de sumerieni, apoi regăsită în misterioasele kurgane ale stepei, pentru a trece la tracii transcendentei Hekate, la arieni, la zoroastrienii, la magnificii celţi sau la nemuritorii sciţi… Iisus porunceşte, Mahommed la fel, pentru că Dumnezeu, prin Moise, binecuvîntează casătoria dintre bărbat şi femeie şi condamnă total, radical, alte forme de „cuplu”, de aşa-zisă comuniune cu pretenţii de „familie”. Desigur, există o întreagă moştenire de învăţături, de fapt de cuvinte transmise încă din trecutul îndepărtat cu limbă de moarte, care arată pericolul reversului, al călcării acestor porunci – ale Divinului şi ale firescului: un întreg bestiar de monştri, ori un pandemonium generat de căderea în păcat a oamenilor. De fapt, în prezent se încearcă să ni se spună că trecutul induce plăsmuiri mincinoase, că mesajul Divinului e exact invers, că starea contra naturii trebuie ocrotită şi binecuvîntată! De fapt, trăim acum ceea ce ne anunţa Hristos: „Vedeţi să nu vă amăgească cineva. Căci mulţi vor veni în numele Meu, zicînd: Eu sînt Hristos, şi pe mulţi îi vor amăgi” (Matei, 24, 4-5).

Şi este adevărat, amăgitorii au cucerit aproape întreaga lume – mai ales aşa-zisa „lume civilizată”, cea care încearcă prin orice mijloace, de la forţa distrugătoare şi criminală a armelor ultramoderne, la forţa persuasivă a unui întreg curent spiritual: televiziuni, cinematografie, literatură. Totul finanţat din plin – şi mai ales apărat cu străşnicie prin arma cea mai puternică a zilelor noastre: politica. Orice împotrivire la asaltul aşa-zisului „progresism”, motorul „libertăţii extinse” este călcat în picioarele grupărilor de interese, cu actanţi politici de prim rang şi figuri publice puternic susţinute. „Orice persoană care îndrăzneşte să aibă alte opinii cu privire la subiect este de îndată înghesuită în colţul ringului de box (…) e musai să fii redus grabnic la tăcere prin năpustirea asupră-ţi a unei cohorte de atacuri publice, injurii şi dezaprobări agresiv-dezgustate”, descria deputatul Liviu Pleşoianu felul în care reacţionează propaganda „LGBT”, aşa cum sună neutrul acronim al unei înşiruiri de păcate contra lui Dumnezeu şi a firii!

Ei bine, în această perioadă de veritabil asalt al acestei legiuni anti-fire, anti-istorie, anti-credinţă, deci pînă la urmă anti-om şi anti-Dumnezeu, ei bine, dintre români a renăscut curajul de a se opune, de a fi singura ţară din UE care propune interzicerea, prin Legea Fundamentală, a denaturării firii şi spiritului! Din această cauză, susţin că nu am exagerat deloc, prin asocierea cu Armagedonn-ul, cîmpul bătăliei finale! Nu exagerez, pentru că ţara noastră, zdrobită de imperialismul neocolonialist occidental, pierduse parcă orice vigoare de a se opune, de a se apăra… În fapt, Referendumul nu se referă numai la cele scrise în textul modificat, ci este o demonstraţie că România profundă, a eroilor din legendele reale ale trecului, ei bine, acea Românie încă există! Amploarea Referendumului nu poate fi cuprinsă în cele cîteva rînduri ce vor fi votate; este conştiinţă şi credinţă, este istorie şi viitor, este demnitate naţională – este, într-un cuvînt, naţiune! Referendumul este prima probă adevărată că Naţiunea paşoptiştilor şi a lui Cuza, a regilor Ferdinand şi Maria, a lui Nicolae Ceauşescu – Naţiunea liberă şi independentă încă mai există!

România nu este puternica Rusie, nu este nici bogatul şi influentul Israel, să ducă o asemenea bătălie pentru credinţă şi tradiţie, ci e o ţară asediată din exterior şi, din păcate, din interior. Aşa cum era de aşteptat, grupările din UE încearcă să lovească ţara noastră; primul a acţionat acel grup al „verzilor”, care nu mai are nici o legătură cu ecologia, fiind, de fapt, principalul nucleu al celor „contra-naturii”, prin susţinerea „libertăţii extinse”, adică a tot ceea ce calcă morala creştină. Dau semne de susţinere a acţiunii anti-România şi acei „populari”, din care fac parte şi partide cu titulatura „creştin”. Or, în atari condiţii, este cu atît mai meritorie atitudinea PSD, un partid cu mari păcate, dar care, iată, ţine steagul acum sus, cel puţin prin Liviu Dragnea – atacat de un „întîmplător” puci intern.

Grav este că voci din spaţiul public fac o mare confuzie – Referendumul nu este politic, ci este naţional! Nu este anacronic, ci se referă la valori care transcend timpul! În fine, nu este contra unor oameni, cu meritele şi păcatele lor, de care vor da socoteală în altă parte, nu în faţa oamenilor, ci este apărarea unor valori de dincolo de prezent şi de generaţiile de faţă.

Concluzia: Referendumul este şansa fiecăruia de a fi un soldat în Armata celor care au creat România! Mergeţi la Referendum, e poate singura şansă de a păşi în acelaşi flanc al spiritului cu cei despre care aţi citit în cărţi, sau aţi auzit în legende! Or, dacă ei şi El sînt alături de noi, ce mai contează cine este împotrivă?

DRAGOŞ DUMITRIU

COMENTARII DE LA CITITORI