Ungaria pregăteşte o campanie împotriva Trianonului, a Vestului, a vecinilor

in Polemici, controverse

 

Guvernul lui Viktor Orban pregăteşte minuţios o strategie de contracarare a acţiunilor României pentru a marca Marea Unire

În România, ultimele luni au fost marcate de dezbaterile privind strategia pentru cele 6 luni în care Bucureştiul va deţine preşedinţia Consiliului UE, la începutul anului 2019. Însă pînă atunci, România va mai avea de marcat un moment simbolic – Centenarul Marii Uniri.

În iulie 2016, a fost creat un Departament Centenar în cadrul aparatului de lucru al premierului, şeful său a demisionat după schimbarea guvernului, a fost înlocuit, însă bugetarea este încă una cu probleme. În Ungaria vecină a luat naştere un departament special, ,,Trianon 100”, care a început să contracareze acţiunile pregătite de România pentru anul 2018. Deşi are o influenţă aparent în scădere la Bruxelles, Guvernul Viktor Orban poate beneficia de susţinerea Rusiei lui Vladimir Putin şi de influenţa comunităţii maghiare din SUA în planurile sale pentru 2018. Suficiente motive pentru ca guvernul de la Bucureşti să fie extrem de vigilent.

Mai jos, cîteva fragmente din articole de presă din Ungaria dedicate Trianonului, extrase din analiza „O nouă declaraţie de război: «Dreptate pentru Ungaria!»“, a Evei Balogh, istoric maghiar fugit din Ungaria în 1956, licenţiată la Universitatea Yale, comentatoare a vieţii politice ungare la site-ul său, hungarianspectrum.org.

Vecinii Ungariei, numiţi „hiene“

Ideea generală ce transpare din articolele despre Trianon este cea conform căreia Ungaria este victima nevinovată a acelor popoare pe care conducătorii regatului le-au lăsat să se aşeze în ţară de-a lungul istoriei. Interpretarea ar fi că aceste popoare aveau toate drepturile înainte de 1918 şi că nu a fost nici o clipă ameninţată continuitatea existenţei lor. Aceeaşi interpretare este valabilă şi pentru zilele noastre. Un articol publicat de „Magyar Idok“, în care membrii Micii Antante (România, Cehoslovacia, Iugoslavia) sînt consideraţi „hiene“, arată că, acum, Ungaria este înconjurată de vecini la fel ca antimaghiarii în urmă cu o sută de ani, şi că Ungaria este tratată la fel de nedrept ca în urmă cu un secol. Interesant este mesajul de forţă trimis de autorul articolului, Gyorgy Pilhal – care nu este unul împotriva vecinilor, ci împotriva Europei, vizate fiind cotele de imigranţi impuse Ungariei. „Vreţi să inundăm cu imigranţi această rămăşiţă mutilată şi însîngerată a ţării? Nu, nu. Niciodată!“.

„Custozii unor teritorii furate“

Vestul, mai puţin vecinii Ungariei, este vinovat pentru Trianon. Aceasta este şi viziunea fiului lui Gyorgy Pilhal, jurnalist la „Pesti Sracok“. Vecinii Ungariei nu ar fi decît „custozii unor bunuri furate“. Adevăraţii vinovaţi sînt puterile vestice, nucleul UE de astăzi. „Vestul ne-a amputat mîinile şi picioarele şi ne-a aruncat între vecinii ostili de astăzi. Vestul este Trianonul. Ei nu şi-au cerut iertare, nu au încercat să-şi îndrepte păcatele şi să reducă pagubele“.

Acelaşi mesaj împotriva Vestului şi din partea jurnalistului naţionalist Istvan Stefka. El consideră că peste Ungaria se va abate un al doilea Trianon, pus la cale de George Sörös, care este „Bel Kun, Gyorgy Lukacs, Oskar Jaszi şi Mihaly Karoly la un loc“, o referire la liderul de facto al Republicii Sovietice Ungare din 1919, la miniştrii acesteia şi la liderii Primei Republici Ungare, din acelaşi an. Acum, „nu cu arme, ci prin uneltiri, minciuni, infamie, influenţă financiară şi finanţarea duşmanilor interni“, Sörös şi cei ca el vor să pună mîna pe destinele Ungariei, consideră jurnalistul amintit.

Poziţia guvernului: „Dreptate pentru Ungaria“

Iată însă şi o poziţie oficială a Guvernului de la Budapesta, exprimată de Janos Lazar, şeful Cancelariei premierului Viktor Orban, considerat al doilea cel mai puternic politician din Ungaria. Mesajul de mai jos a fost transmis în cadrul unui discurs ţinut de Janos Lazar în 3 iunie a.c. şi se adresează, din nou, în special liderilor de la Bruxelles, nu doar vecinilor Ungariei.

„Este timpul ca vecinii noştri şi liderii Europei să recunoască următoarele şi să-şi revizuiască politicile în consecinţă: naţiunea ungară este victima Trianonului şi nu se află la originea tratatului.“ (…) „Naţiunea ungară trebuie să primească, dacă nu reparaţii materiale, atunci măcar unele morale, pentru cea mai mare nedreptate din istoria lumii“. (…) „Noi nu vrem să modificăm frontierele şi, mai cu seamă, nu vrem tensiuni etnice… noi războaie în Europa… dar asta nu înseamnă că vom tolera provocările, violarea repetată a sensibilităţii noastre naţionale pentru încă o sută de ani. Da, putem spune şi acum «Dreptate pentru Ungaria!»“, adică sloganul revizionist de după 1929. Hungarianspectrum mai trece în revistă o soluţie anti-Trianon din partea lui Szilard Nemeth, vicepreşedintele partidului lui Viktor Orban: un teritoriu aparţine celor care îl locuiesc, prin urmare, ungurii trebuie să lupte pentru modificarea balanţei demografice în bazinul carpatic. Este o ideea lansată de unii istorici maghiari, aceea de a lua Ungaria înapoi făcînd mulţi copii.

Strategie electorală şi nu numai

Desigur, mesajele naţionaliste transmise de presa ungară, controlată în mare măsură de Guvernul Orban, vizează electoratul radical de dreapta, în vederea alegerilor parlamentare din primăvara anului viitor. Se mai adaugă şi cei circa 700.000 de etnici maghiari din statele vecine, care au drept de vot, graţie legislaţiei trecute de acelaşi Guvern Orban. Că jurnaliştii şi politicienii ungari încearcă să conteste Tratatul de la Trianon este un lucru de înţeles, la fel şi lupta premierului Orban cu instituţiile europene, ce par să acţioneze în concert cu noi forţe politice proeuropene, care iau naştere acum în Ungaria pe un scenariu vizibil şi în România, şi în Polonia. Însă aceasta nu înseamnă că guvernul de la Budapesta are în colimator doar Vestul european în ceea ce priveşte Trianonul. Prinsă în lupta anticorupţie, cu ordonanţele, în dezbateri privind biserica şi drepturile minorităţilor sexuale, România nu ar trebui să uite de această miză, deloc una exclusiv simbolică.

CĂLIN MARCHIEVICI (,,Cotidianul.ro”)

COMENTARII DE LA CITITORI