Vara vrajbei noastre (4)

in Alte știri

Motto: ,,De la beat cîrciumă vin,

               Merg pe gard, de drum mă ţin.

               Nici un latră nu mă Băse,

               Din Udrea urnă nu iese“.

 

Intrată în politică printr-o impertinenţă rarissimă, bîzîind mai rău ca Mona Muscă atunci cînd i s-a spus că va intra sub incidenţa Legii lustraţiei, schilodind Justiţia după cel mai tipic model bolşevic şi denigrînd peste 7 milioane de alegători români în Parlamentul European, doar pentru faptul că votaseră altfel decît îşi dorea ea, individa aceasta, Monica Macovei, vine astăzi, fără pic de jenă, să ceară votul aceloraşi alegători batjocoriţi. Instruită ca şi contracandidata sa, Elena Udrea, la şcoala minciunii, demagogiei, abuzurilor şi dictatului – valori proprii PDL-ului -, Monica Macovei îşi motivează decizia de a candida la alegerile din noiembrie, afirmînd că „România este pregătită să aibă un preşedinte independent“. Spre deosebire de Elena Udrea, care fundamenta teza unui preşedinte de sex feminin, Monica Macovei se pare că este mai mult independentă, decît femeie. Convinsă de justeţea unei asemenea idei, fosta procuroare comunistă şi-a dat demisia din PDL-PNL, preîntîmpinînd, de fapt, inevitabila ei radiere de pe lista candidaţilor. Şi aşa nu le prea are cu politica. Rămasă, acum, singură-singurică şi fără cucul de la Cotroceni, Văduva lui Mao, cum o caracteriza pamfletarul cu har Corneliu Vadim Tudor, a recurs, recent, la o inepţie vecină cu ţicneala celor de la Spitalul 9, care se cred Napoleon, declarînd: „M-am gîndit în multe feluri – eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, omul pentru care nimic n-a fost imposibil şi care a făcut mulţi ani de închisoare, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară.

Şi mă identific cu toate aceste lucruri“. Chiar aşa, madam: semeni cu Mandela ca două picături de apă! Numai că acel mare spirit african este şi astăzi picătura cristalină care a ţîşnit de sub stîncă, iar matale, cucoană bolşevică, eşti stropul din mlaştina rău mirositoare. Nu mi-a fost dat să aud pînă acum vreo blasfemie mai oribilă decît aceasta: un călău să se compare cu un martir! În timp ce marele erou african lupta, punîndu-şi viaţa chezaş, pentru abolirea apartheidului şi pentru libertatea poporului său, principii nobile la care nu a renunţat nici atunci cînd a fost aruncat în temniţă, delatoarea Macovei se zbătea din toate mădularele să apere lupta de clasă şi dictatura comunistă – comandamente sub care a văzut lumina zilei şi s-a format ca procuror. Dacă Nelson Mandela a fost silit să trăiască 27 de ani în închisoare, procuroarea comunistă Macovei a trimis după gratii, pentru mulţi ani, zeci de oameni, mulţi dintre ei nevinovaţi.

În timp ce Mandela îşi sacrifica viaţa pentru binele semenilor săi, Macovei profita de locuinţa unor oameni ostracizaţi de regimul totalitarist, pe care avea să-i tîrască prin tribunale şi după căderea comunismului, pentru a-i împiedica să-şi redobîndească proprietatea. Dacă legendarul Nelson Mandela şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pîrîcioasa europarlamentară Macovei a acuzat milioane de alegători de fraudă electorală, pentru a-l apăra pe unul dintre cei mai mari infractori politici. Nu cu Mandela trebuia să se compare Macovei, ci cu Beria, cu Drăghici, sau cu Ana Pauker, ori, aşa cum sugerau unii confraţi, cu Mandravela, sau cu Mondialu’.

La fel de reduse sînt şi şansele lui Klaus Iohannis să devină preşedinte al României. Înainte de toate, pentru că minte mai des decît clipeşte, încît a ajuns să-l sperie şi pe baronul (Traian) Münchhausen: n-a fost la Grivco, deşi cei ce l-au însoţit acolo l-au dat de gol; nu s-a întîlnit cu Traian Băsescu de 4-5 ani, deşi preşedintele dezminte asemenea afirmaţii; n-a fost de acord cu suspendarea lui Băsescu, deşi, la vremea respectivă, n-a exprimat nici cel mai mic dezacord. Cum să alegi în fruntea ţării un asemenea candidat? Ar însemna să înlocuieşti un mincinos cu un altul, de acelaşi calibru; ar însemna să renunţăm la cele două-trei hăhăieli care marchează fiecare frază băsistă şi să-l acceptăm pe Iohannis, cel ce se chinuie să scoată, cu forcepsul, măcar două cuvinte, şi alea despărţite de o lungă pauză. Iar dacă ne referim la aspectul fizic, n-am reuşi altceva decît să schimbăm secera umblătoare de azi, cu un Herr Mălai-Mare. Cu toate acestea, PNL-PDL consideră că Iohannis este cel mai bun candidat al lor, fapt confirmat într-un scheci politico-isteric, susţinut, recent, de saltimbancul Ludovic Orban. Ăsta e, altul nu-i! De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Totuşi, dacă această ,,dreaptă” creştin-liberală, cu apucături păgîne, l-ar reşapa pe fostul primar general al Capitalei, Crin Halaicu, ar putea să spere la mai mult decît cu primarul Sibiului.

(va urma)

NICOLAE DĂSCĂLESCU

COMENTARII DE LA CITITORI